• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 17 August 2018

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 23 Aprilie , 2018

Raportul devastator pe tema deșeurilor, respins de Senat

După numeroase vizite în teren și amânări, mult-așteptatul raport al Comisiei de mediu din Senat a fost prezentat plenului săptămâna trecută. Documentul, extrem de dur, arată dezastrul generalizat din acest domeniu. Există însă și excepții, una dintre ele fiind orașul maramureșean Târgu Lăpuș.

Necesitatea constituirii acestei comisii a pornit din cauza procedurii de infringement declanșată de Comisia Europeană din cauza nerespectării de către țara noastră a obligațiilor asumate, dar și din cauza faptului că cele mai multe sisteme integrate de management a deșeurilor sunt încă nefuncționale la nivel național. În acest moment, România are active 3 infringementuri pe deșeuri. Unul dintre ele din cauza depozitelor neconforme. Mai mult, Comisia Europeană a trimis țara noastră în judecată, la Curtea Europeană de Justiție, tot din cauza situației deșeurilor. Acțiunea a fost introdusă în 23 mai 2017 și se așteaptă începutul acțiunii de judecată. Mai mult, România mai are o secure a infringementului deasupra capului din cauza neatingerii țintelor asumate, respectiv cota de 50% de deșeuri care trebuie reciclate. Dată fiind situația actuală, șansele ca acest procent să fie atins până în 2020 sunt destul de mici, ceea ce se va traduce prin noi penalități percepute României.

Senatorii din această Comisie au concluzionat că: „Managementul deșeu­rilor din România se află într-o criză generalizată care acoperă absolut toate sectoarele sale”.
Nici informarea po­pulației nu ex­celează, deși toate proiectele au avut bani grei pentru acest capitol. Do­cumentul arată că: „Conștientizarea populației cu privire la această temă este una minimală, iar acest lucru este impediment în dezvoltarea unor sisteme de management integrat a deșeu­rilor. Această lipsă de educație este regăsită la populație, dar și la nivelul autorităților locale ceea ce face ca atingerea obiectivelor asumate să nu fie atinse”.
De asemenea, senatorii confirmă faptul că există încă un număr mare de depozite neconforme funcționale, dar și foarte multe depozite temporare care au primit autorizație de mediu, deși sunt neconforme.
De asemenea, comisia arată că pro­iectele de Sisteme de Management Integrat a Deșeurilor s-au dovedit soluții greu de implementat și că mecanismele de atribuire a lucrărilor și gestionarea lor se întind pe foarte mulți ani: „Se constată lipsa instrumentelor necesare demarării, impulsionării și realizării colectării separate și deci a devierii unei resurse economice de la depozitare. Este evidentă neimplicarea autorităților la nivel central și local pentru a face pași în direcția corectă, spre o economie circulară, care ar crea locuri de muncă și ar contribui la îndeplinirea obligațiilor asumate în fața UE. Administrațiile publice - centrale și lo­cale - sunt caracterizate de lentoare când sunt puse în fața unor incidente de mediu care afectează siguranța și sănă­tatea cetățenilor – incendii perpetue, deversări de levigat. Se constată lipsa de interes în România pentru pregătirea unor echipe de profesioniști la nivelul intervențiilor de urgență – ISU nu are tehnologia și personalul specializat pentru stingerea incendiilor de adâncime ale depozitelor de deșeuri”.
Singura concluzie punctuală din raport face referire la Târgu Lăpuș unde senatorii spun că: „Am observat cu interes și încercări determinate de a genera la nivel local un sistem de management al deșeurilor funcțional, precum cel de la Târgu Lăpuș”.
Primarul orașului Târgu Lăpuș, Mitru Leșe, spune că se bucură de o nouă recunoaștere la nivel național: „Mă bucur că nu am muncit degeaba de atâţia ani și că rezultatul eforturilor noastre este apreciat și că ni s-a re­cunoscut strădania. Desigur, întotdeauna este loc de mai bine. Am fost verificați de Senat și în teren, am dat un «examen» practic, cum ar veni și unul teoretic, la audierea în cadrul Comisiei de Mediu la București. Noi oricum continuăm să perfecţionăm sistemul, avem ca și țintă zero deșeuri, vom închide ciclul undeva la 80%, adică mergem la recuperarea plasticului murdar și așa mai departe. Continuăm trendul și drumul pe care am pornit”.
Târgu Lăpuș,
exemplu de bune practici
„Orașul Târgu Lăpuș este unul dintre exemplele de bune practici în ceea ce privește managementul deșeurilor. Primarul Mitru Leșe a călătorit în Europa și a venit acasă determinat să aplice ceea ce văzuse că funcționa în alte țări”, se arată în raportul Comisiei de mediu din Senat. De asemenea, do­cumentul cuprinde succint întreaga poveste de succes de la Târgu Lăpuș, dar și episodul mai puțin romanțat legat de excluderea inițială a orașului din Asociația de Dezvoltare Intercomu­nitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere în județul Mara­mureș și, ulterior, reprimirea lui în asociație. Orașul Târgu Lăpuș are un sistem performant de gestionare a deșeurilor și utilaje moderne datorită unui proiect prin fonduri europene. Serviciul public din subordinea Primă­riei Târgu Lăpuș are ca și activități: preselectarea, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor solide, cu excepţia celor toxice, periculoase sau cu regim special. Colectarea se face doar în recipiente închise cu capac, de tip europubelă. Persoanele fizice sunt dotate cu pubele de 120 l, iar instituțiile publice cu baterii de recipiente de colectare. 
Încă din 2011, Primăria Târgu Lăpuș are licențe pentru activitatea de precolectare, colectare și transport a deșeurilor și, mai mult, primăria are un sistem de colectare selectivă pe șase fracţii de deşeuri, care funcționează foarte bine datorită unei campanii de conștientizare, dar și prin amenzi.
Ceea ce se întâmplă la Târgu Lăpuș a fost apreciat inclusiv de Ministerul Mediului. Primarul a cerut finanțare din Fondul de Mediu pentru a achiziționa unități de compostare individuală, stații de concasare pentru deșeuri rezultate din demolări, stații de biogaz pentru obținerea de energie din fermentarea deșeurilor biodegradabile și stații de sortare și recuperare a materialelor. „Primarul Mitru Leșe spune că se gestionează singuri, au vândut 50 de tone de sticlă și a achiziţionat şi un compostor de plastic. Mai are nevoie de un concasor pentru deşeurile de cons­trucții. Mai mult, în dorința de a afla care este procentul reciclabil de plastic au făcut un parteneriat cu Universitatea și au experimentat topirea resturilor de plastic, rest de bandă de plastic reci­clabilă”.
Numai că Plenul Senatului a respins miercuri raportul anchetei parlamentare privind „Situaţia deşeurilor în Româ­nia”, desfăşurată de Comisia pentru mediu, în perioada 18 septembrie 2017 - 28 februarie 2018.

 

 

Incapacitatea autorităților

Concluziile trase în urma dezbaterilor și a răspunsurilor primite la interpelări / întrebări sunt următoarele:
- deși există o legislație consistentă în domeniul mediului, ea nu se aplică cu scrupulozitate;
- deși avem organisme cu atribuții de control și sancțiune, amenzile aplicate nu sunt descurajatoare, iar suspendarea activității se face în situații prea rare;
- deși orice operator de depozit deșeuri are obligația legală să adune banii necesari închiderii depozitului la umplerea lui, nu există regulamente scrise care să facă posibil acest lucru;
- deși mirosurile degajate de depozitele de deșeuri neconforme, incendiile și scurgerile de levigat sunt probleme care afectează sănătatea populației, nu există analize și studii care să confirme acest lucru;
- deși analizele efectuate de APM-uri și DSP-uri confirmă alterarea calității aerului și apei, relația de cauzalitate întârzie să producă efecte;
- deși avem un mecanism de activare a stării de alertă, convingerile politice scurtcircuitează acest mecanism permițând trenarea unor situații dezastruoase;
- deși avem numeroase depozite temporare care tind să se eternizeze și care ne-au adus în situații de infringement, nu există niciun plan la nivel central pentru dezamorsarea acestei situații;
- deși se colectează din amenzi sume considerabile – amenda contravențională fiind principalul mijloc de acțiune a Gărzii de Mediu – aceste sume nu sunt utilizate pentru rezolvarea problemelor de mediu;
- capacitatea de răspuns a autorităților în caz de criză este extrem de lentă;
- proiectele care se adresează managementului deșeurilor au o derulare atât de mare, încât la finalizare toate datele care au stat la baza lor sunt vechi de 10 ani.

 

 

Raportul a fost votat cu 10 voturi „pentru”, 4 „abţineri” şi 72 „împotrivă”
 

Liderul grupului PSD din Senat, Şerban Nicolae, a precizat că senatorii PSD au votat împotrivă şi a făcut un apel către membrii Comisiei de mediu să refacă întreaga documentaţie, să reia dezbate­rile pe această temă şi să revină în plen cu un raport mai bine documentat, care să includă concluzii concrete. De asemenea, Nicolae a atras atenţia că raportul nu a fost dezbătut în Comisia de Mediu şi că e necesară la o astfel de dezbatere în prezenţa ministrului Mediului.
Senatorul PNL Ioan-Cristian Chirteş a pledat, la rândul său, pentru o dezbatere amplă pe tema depozitelor pentru deşeuri în Comisiile de administraţie şi mediu.
Senatorul PMP Gheorghe Baciu a explicat votul împotrivă, susţinând că „raportul nu este convingător” şi că trebuie să convingă pe toată lumea.
Liderul grupului USR din Senat, Vlad Alexandrescu, a solicitat amânarea dezbaterii raportului în plen, afirmând că preşedintele Comisiei de Mediu, Alen Coliban, nu poate participa, dar plenul a respins prin vot cererea.
Senatorul UDMR Tanczos Barna a acceptat că problema depozitelor de deşeuri „este scăpată de sub contro”, dar a menţionat că raportul prezentat nu are nicio propunere concretă, iar „constatările şi recomandările duc lipsă de seriozitate”.
 

 

 

„Primarul Mitru Leșe spune că se gestionează singuri, au vândut 50 de tone de sticlă și a achiziţionat şi un compostor de plastic. Mai are nevoie de un concasor pentru deşeurile de cons­trucții. Mai mult, în dorința de a afla care este procentul reciclabil de plastic au făcut un parteneriat cu Universitatea și au experimentat topirea resturilor de plastic, rest de bandă de plastic reciclabilă”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.