Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 8 Iulie , 2019

Radiografia personalului sanitar din Maramureș

de Ioana Lucacel si Mircea Crisan

Deși nu e centru universitar în domeniul medical, Maramureșul nu stă rău la personalul sanitar, având o medie de 13 la 1000 de locuitori, ceea ce ne situează cu mult înaintea unor județe învecinate ca și Satu Mare, Suceava, Bistrița Năsăud sau Sălaj. Totuși, există și minusuri, iar marea problemă a sănătății maramureșene o reprezintă lipsa personalului sanitar din mediul rural. Sunt doar câteva dintre concluziile unui raport recent al Curţii de Conturi.

 

Accesul la servicii me­dicale în mediul rural reprezintă una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate, la care Ministrul Sănătății, maramure­șeanca Sorina Pintea încearcă
să-i găsească rezolvare. Ministrul a vorbit în repetate rânduri despre situația dramatică din mediul rural și despre gradul scăzut de acces la servicii medicale. Faptul că peste 700 de cabinete me­dicale de la sate nu au medici, arată cât de gravă este situația. Iar un raport realizat recent de Curtea de Conturi îi dă dreptate Ministrului Sănă­tății. Deși, potrivit documentului, personalul sanitar a înregistrat, în perioada 2014 - 2017, un trend crescător, respectiv de la un număr de 54.929 medici în anul 2014, la 58.583 medici în 2017, totuși, în mediul rural situația nu s-a îmbunătățit.
Dacă per ansamblu Maramureșul se află pe la mijlocul clasamentului național, devansând toate județele vecine, județul nostru este dat ca exemplu pe lista neagră a lipsei de personal sanitar din mediul rural.

Din analiza pe județe cu privire la distribuirea teritorială a personalului sanitar în funcție de numărul de locuitori din zona teritorială respectivă, în anul 2017, Curtea de Conturi reține următoarele:

n în ceea ce privește medicii, inclusiv medicii rezidenți pe post (exclusiv stomatologi) au existat o serie de județe care în mediul rural nu au avut medici (spre ex. Brăila, Covasna, Maramureș, Sibiu, Vaslui);
n în ceea ce privește personalul sa­nitar superior au existat o serie de județe care în mediul rural nu au avut personal sanitar superior (spre ex. Bistrița-Năsăud, Boto­șani, Brăi­la, Caraș-Severin, Co­vasna, Galați, Maramureș, Sibiu, Vaslui);
n în ceea ce privește personalul sa­nitar mediu, inclusiv asistenți me­dicali cu studii superioare, au existat o serie de județe care în mediul rural nu au avut personal sanitar mediu (spre ex. Covasna, Maramureș, Si­biu, Vaslui);
n în ceea ce privește personalul sa­nitar auxiliar au existat o serie de județe care în mediul rural nu au avut personal sanitar auxiliar (spre ex. Covasna, Maramureș, Sibiu, Vaslui);
n în ceea ce privește medicii stomatologi au existat o serie de județe care în mediul rural nu au avut medici stomatologi (spre ex. Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Bo­toșani, Brăila, Brașov, Caraș-Seve­rin, Cluj, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș).
Curtea de Conturi concluzionează că: „De asemenea, au existat o serie de județe care, în perioada anali­zată, respectiv 2014 - 2017, în me­diul rural (sat, comună) nu au avut personal medical și unități sanitare pu­blice - cabinete medicale, policlinici, centre medicale (spre ex. Covasna, Maramureș, Sibiu).

Potrivit datelor Institutului Na­țional de Sănătate Publică în perioada analizată, pentru aceste județele, numărul bolnavilor din mediul rural externați în anul 2014 a fost de 85.233 bolnavi, în anul 2015 de 84.998 bolnavi, în anul 2016 de 84.084 bolnavi și în anul 2017 de 83.760 bolnavi. Astfel, se poate concluziona faptul că, bolnavii în cauză au apelat la serviciile medicale din spitale județene sau centre universitare în condițiile în care în județele respective, în mediul rural nu au existat unități sanitare (cabinete medicale, policlinici, centre me­dicale) și personal me­dical adecvat”.

În schimb, per ansamblu, nu-mărul personalului sanitar a crescut constant în Maramureș, ajungând de la 5259 în 2014, la 6057 în 2017, ceea ce înseamnă o medie de 13 la 1000 de locuitori. Spre comparație, Bucureștiul are o medie de 19,62 la 1000 de locuitori, Clujul 14,67, Satu Mare 9,95, Sălaj 11,48, Suceava 9,8 iar Bistrița Năsăud 9,15. Și numărul de paturi din instituțiile sanitare din județul nostru au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 2853 în 2017.

 


La nivel național rezultă că numărul medicilor de familie în perioada 2014 – 2017 a înregistrat o descreștere de la 11.437 medici la 11.059 medici, respectiv cu cca. 3,5%. Potrivit datelor de mai sus, în ceea ce privește repartiția medicilor de familie pe zone (urban și rural), a rezultat faptul că în perioada 2014 – 2017 aceasta s-a menținut constantă respectiv 61% din totalul medicilor de familie își desfășoară activitatea în mediul urban, iar 39% în mediul rural.
 

 

Potrivit raportului, cheltuielile cu sănătatea au crescut de la 26.660,90 milioane lei în anul 2014 la 33.817,00 milioane lei în anul 2017, respectiv cu 7.156,10 milioane lei, iar ponderea „Sănătății” în bugetul general consolidat a înregistrat un trend crescător, respectiv de la 11,81% în anul 2014 ajungând la 13,28% în anul 2017. Totodată, această creștere a cheltuielilor cu sănătatea ar fi fost indicat să se regăsească în media cheltuielilor cu sănătatea de 1,5 mii lei/cap locuitor alocate până în anul 2017 și în îmbunătățirea serviciilor medicale.
Deși cheltuielile cu sănătate au crescut, potrivit Raportului Comisiei Europene privind starea de sănătate în România în anul 2017 „eforturile de îmbunătățire a sistemului sunt îngreunate de lipsa de informații. Nu sunt date suficiente pentru a evalua calitatea asistenței, iar evaluarea tehno­logiei medicale se află încă într-un stadiu de dezvoltare incipient.  Nu există criterii clare pentru alocarea resurselor și sunt disponibile dovezi insuficiente pentru îmbunătățirea raportului cost – eficacitate”.