• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 20 August 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 14 Iulie , 2017

Proiectul expozițional LUCRAREA LUNII 2013 - 2015

Lucrarea lui Alexandru Ciucu­rencu din 1941, Natură statică cu vase şi flori, este elocventă   pentru exemplificarea formulei stilistice adoptate de artist în acea perioadă. Pictorul renunţă în mod voit la perspectiva spaţială a imaginii, eli­minând umbra de orice fel, simplificând formele şi esenţializând linia. Astfel, pictorul revendică rădăcini ale picturii naţionale în arta religioasă (bizantină). Linia capătă are un rol major în redarea caracterului materiali­­tăţilor: moale – linie liberă, inconstantă şi întreruptă (la flori); tare  – linie constantă, precisă  (la masă, carte şi vase). Linia este şi osatura pe care pictorul îşi sprijină şi îşi energizează rafinatele contraste cromatice.


Natură statică cu peşti (1963) este o pictură din perioada de tinereţe a pictorului Gyula Dudás, fiind realizată la cinci ani de la absolvirea institutului de arte, pe când avea treizeci şi patru de ani.
Lucrare de mare forţă expresivă, Natură statică cu peşti frapează de la bun început privitorul prin expresia cro­matică exacerbată de tentele pure care sunt gata să explodeze într-o expansiune cromatică ce ar fi fost greu de stăpânit şi de controlat dacă pictorul nu ar fi uzitat, în mod cu totul inspirat, de o reţea lineară indestructibilă de negru, răspândită pe tot spaţiul plastic, care uneşte monolitic ansamblul lucrării într-o manieră care aminteşte de exuberanţa expresivă a avangardei artistice a secolului XX.
Ceaiul de la ora 5 este o lucrare realizată de Elena Vavilyna în anul 1923, după ultimul stagiu băimărean şi cu un an înainte de perioada studiilor pariziene. Imaginea tabloului înfăţi­şea­ză un interior, prezentat într-un cadru strâns, care lasă să se vadă în prim-plan o masă acoperită cu o faţă albă, pe care se găsesc aproximativ doisprezece elemente (mere, sticla cu lichior, ceaşca de ceai, vasul cu miere, ceainicul, cutia cu ceai, linguriţa şi o jumătate de cozonac) care alcătuiesc o natură statică viu colorată, caldă şi strălucitoare deoarece masa se găseşte în imediata apropiere a ferestrei, care lasă să se vadă în exterior un peisaj însorit de vară.

Lucrarea intitulată Somnul, este o operă de relativă tinereţe a pictorului Ioan Popescu-Negreni. Cadrul tabloului prezintă portretul unei fetiţe surprinse în timpul somnului, fiind reprezentată cu capul întors într-o parte şi afundat în perna albă, pufoasă, fiind acoperită  până la gât de o pătură cu margine albă, redată în aceeaşi tonalitate ca perna.

Realizată în anul 1947, lucrarea Colţ de parc este un peisaj citadin, în care pictorul Kiss Károly mută accentul de pe elementele specifice universului urban pe elementele naturii înconjurătoare, scoţând în evidenţă frumuseţea cadrului natural al acelui „colţ de rai” din parcul oraşului. Totuşi, dincolo de perdeaua verde a vegetaţiei parcului băimărean se pot distinge frânturi de construcţii citadine, redate în culori calde, când deschise / când închise, care potenţează şi susţin în mod armonios dominanta cromatică.
În Peisaj urban, de David Jandi, un strat de pastă groasă colorează motivele delimitate în liniile unui traseu cu pensula înmuiată în negru. Niciun fel de decorativism sau preocupare pentru exces al detaliului: turnuleţele se topesc în aerul ce la înconjoară, personajele sale nu au fizionomii recognoscibile.   Culoarul  optic creat de strada dinspre Podul Viilor se opreşte în cortina creată de clădirea ocru din Centrul Vechi.

Nicolae Apostol, în lucrarea Lucreţiu Pătrăşcanu, prezintă portretul unui personaj controversat din perioada comu­nistă a României. Lucreţiu Pătrăşcanu este unul din cele mai expresive por­tre­te din colecţiile Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Există o legătură directă între destinul tragic al lui Pătrăşcanu şi felul în care Nicolae Apostol a exprimat prin mij­loa­ce plastice caracterul personajului.

Lucrarea La marginea satului a fost realizată de către pictorul Madarassy Görgy în anul 1979 și este reprezen­ta­tivă pentru creaţia pictorului din perioada de la Baia Mare, deoarece, după plecarea sa în Ungaria, artistul schimbă în creaţia sa atât stilul cât şi în cea mai mare parte subiectele şi tematica.

Mărturie a marelui talent al artistului Jen Matiska este şi lucrarea Peisaj care poartă cu sine amprenta puternicei per­sona­lităţi a pictorul băimărean. Ima­ginea tabloului prezintă în planuri succesive, de jos în sus, siluetele câtorva case ce se situează în lunca Săsarului, la poalele dealurilor piemontane, care deschid perspectiva munţilor semeţi cu crestele acoperite de zăpadă.
Lucrarea Memoria pământului face parte din donaţia de picturi ale lui Liviu Suhar făcută în 2010 către Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» şi datează din 1987. Prin felul în care pictorul scenografiază şi modifică datele realităţii naturale ne face să   ne gândim la suprarealişti, însă prin atmosfera tabloului şi prin  puternica subiectivare sugerată de importanţa spaţiului şi relaţiile  dintre motive ne aminteşte de metafizica lui Giorgio de Chirico, la fel cum naturile sale statice cu obiecte transfigurate ne evoca picturile lui Giorgio Morandi.

În tabloul Peisaj de la Izvoare a Mircea Hrișcă este prezentată imaginea coamei unui deal, ritmată cu pâlcuri de pădure care alternează cu zone de pajişte alpină, de la stânga la dreapta, pe un traseu când în urcare, când în coborâre, până în partea dreaptă, unde privirea ne este întoarsă spre stânga, pe firul unei apei proaspăt izvorâte din acea mirifică zonă, numită Izvoare, în care Natura ne dăruieşte apa. Compoziţia lucrării este structurată pe două registre, cel terestru şi cel aerian, în suprafeţe relativ egale, atât ca întindere, cât şi ca frământare picturală a tuşelor, care sunt dife­ren­ţiate printr-un contrast valoric echilibrat, unde dealul este închisul şi cerul este deschisul, diferenţa valorică dintre cele două scoţând în evidenţă linia ce delimitează şi defineşte coama dealului. În ansamblul lui, tabloul exprimă bucuria trăirii prin pictură a puternicei impresii generată de frumuseţea naturii, îmbiind privitorul la retrăirea acestei bucurii, prin „consumarea” imaginii artistice.
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.