Proiectul controversat de modificare a Codului Muncii

Codul muncii va fi modificat semnificativ, potrivit unei iniţiative legislative cetăţeneşti ce a fost adoptată de Senat. Documentul, care a trecut cu succes la începutul anului de verificările Curţii Constituţionale, prevede flexibilizarea relaţiilor de muncă şi echilibrarea raportului dintre salariaţi şi angajatori. Printre principalele noutăţi incluse în proiect se numără modificarea contractului individual de muncă, durata concediului de odihnă şi sporurile pentru munca suplimentară.

Propunerea legislativă de modificare a Codului muncii adoptată tacit de senatori, la începutul lunii septembrie, este iniţiată de Blocul Naţional Sindical (BNS). Aceasta este una dintre cele mai mari confederaţii sindicale reprezentative autohtone, care are în componenţă peste 300.000 de membri de sindicat (lucrători din sectorul public şi cel privat). După încercarea eşuată din 2012, iniţiatorii au luat de la capăt procedura în 2014. Proiectul a primit avizul Consiliului Legislativ şi a fost publicat în Monitorul Oficial în luna martie a anului trecut.

Apoi, conform procedurii legale privind iniţiativele cetăţeneşti, au fost strânse peste 130.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot (minimul necesar fiind de 100.000) şi proiectul a putut fi înregistrat la Parlament şi trimis Curţii Constituţionale (CCR).

CCR a constatat în ianuarie că propunerea legislativă respectă condiţiile impuse prin lege şi a comunicat acest lucru Senatului, care este prima Camera sesizată. Totodată, hotărârea Curţii a apărut în februarie, în Monitorul Oficial. Astfel, după îndeplinirea acestor condiţii, propunerea legislativă a intrat în procedură parlamentară de legiferare.

Deoarece senatorii au depăşit data până la care trebuiau să dezbată şi să aprobe propunerea legislativă, aceasta a fost adoptată tacit în şedinţa de la începutul acestei luni.

Mai departe, proiectul va ajunge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Conform expunerii de motive a iniţiativei legislative, prin prevederile propuse se va asigura un echilibru în relaţia dintre salariaţi şi angajatori şi se vor flexibiliza relaţiile de muncă. Numai că reprezentanţi ai patronilor din România cer parlamentarilor să respingă proiectul, deoarece se tem că nu vor mai putea decide ei singuri obiectivele de performanţă ale salariaţilor.

Camera de Comerţ Franceză în România a transmis deja la Camera Deputaţilor o analiză în care arată că modificările propuse vor avea efecte negative: „Proiectul de modificare a Codului Muncii, aflat în prezent în procedura de legiferare la Camera Deputaţilor, reduce drastic flexibilitatea condiţiilor de muncă, conducând la scăderea competitivităţii companiilor şi a României. Revenirea la un cadru legislativ mai rigid decât cel din anul 2011 este o măsură profund inadaptată realităţilor actuale ale economiei şi pieţei muncii”.

Modificările propuse la Codul muncii şi obiecţiile patronilor:

- Reintroducerea Contractului colectiv de muncă la nivel naţional. Acest document a fost eliminat în 2011, odată cu adoptarea actualului Cod al muncii. Camera de Comerţ Franceză în România consideră că un contract colectiv de muncă la nivel naţional nu face altceva decât să dubleze Codul muncii, în condiţiile în care paralelismul legislativ încalcă art. 16 al Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

- Obiectivele de performanţă pentru angajaţi să fie stabilite prin negociere colectivă. Aceste obiective de performanţă vor fi stabilite pe categorii de salariaţi prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern - se arată în proiectul de modificare a Codului muncii. Potrivit Legii dialogului social, din anul 2011, negocierile colective sunt obligatorii la nivel de unitate, dacă unitatea are cel puţin 21 de salariaţi. Camera de Comerţ franceză critică faptul că prin aceste prevederi „se elimină dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanţă”.

- Eliminarea perioadei de probă pentru noii salariaţi care au fost încadraţi pe post prin concurs.

- Clauza de neconcurenţă nu se va mai aplica decât pe perioda contractului individual de muncă. Practic, prin această reglementare propusă prin proiectul de modificare a Codului muncii, după ce se termină contractul individual de muncă, un salariat se poate angaja fără probleme la o firmă concurentă, chiar dacă a acceptat o clauză de neconcurenţă prin vechiul contract individual de muncă. Prin excepţie, se poate introduce clauza de neconcurenţă aplicabilă şi după expirarea contractului, însă atunci fostul angajator va trebui să plătească fostului său salariat o indemnizaţie lunară post-contractuală de minimum 50% din media lunară a veniturilor pe care le obţinea salariatul în ultimele 6 luni de contract. De asemenea, în cazul clauzei de neconcurenţă aplicate pe perioada contractului, patronul trebuie să-i plătească salariatului o indemnizaţie lunară de cel puţin 25% - mai prevede proiectul.

- Clauza de confidenţialitate va produce efecte după încetarea contractului individual de muncă numai în situaţii excepţionale, pentru o perioadă de timp determinată şi în legătură cu anumite categorii de informaţii, stabilite prin contractul de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

- La concedierile colective, patronii nu vor mai putea da afara, cu prioritate, salariaţii neperformanţi. Iniţiatorii proiectului de Cod al muncii susţin că disponibilizările colective nu au nicio legătură cu motive care ţin de persoana angajatului şi, prin urmare, nu trebuie să fie luată în calcul lipsa performanţei.

-  Patronii vor fi obligaţi să acorde un spor de 75% din salariu la orele suplimentare lucrate, precum şi ore libere plătite. Dacă nu se pot acorda ore libere, sporul va fi de 100% - mai propun iniţiatorii modificărilor de Cod.

- Salariul minim net pe economie să fie fixat permanent la cel puţin 50% din salariul de bază mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

- Se introduce „telemunca”. Aşa defineşte iniţiativa legislativă munca prestată de salariaţii care nu lucrează de la sediul angajatorului.

- Abrogarea posibilităţii angajatorului de a suspenda contractul individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii.