Pro Patrimonio

* Fundatia Printului Charles s-ar implica din nou in Maramures, daca ar fi bagata in seama Fundatia The Mihai Eminescu Trust din Anglia a reabilitat trei case vechi de lemn din Maramures, in satul Breb, fara ca vreo autoritate centrala sau locala sa le spuna macar un „mersi” pentru asta. William Blaker, sufletul actiunii, a fost prezent zilele trecute la Sighet. William Blaker, jurnalist la „The Ecologist” si alte publicatii de profil din Marea Britanie, fost membru in „boardul” fundatiei The Mihai Eminescu Trust din Anglia, patronata de Alteta Sa Regala Printul de Wales si de printul de origine romana Serban Cantacuzino, a vizitat Maramuresul saptamana trecuta. Acesta a dorit sa vada stadiul in care se afla casele salvate de Trust de la pieire, in satul Breb, si sa-l cunoasca pe redactorul GAZETEI care a fost singurul maramuresean ce a mediatizat constant realizarea britanicilor. Pentru cei care nu stiu, si se pare ca acest lucru continua sa fie complet necunoscut maramuresenilor, The National Eminescu Trust a intervenit in Maramures incepand din anul 1998. Atunci, britanicii au demarat procedura de identificare si achizitie a unor case vechi de lemn, edificate in secolele XVIII-XIX, case care dispar pe zi ce trece, fara ca Ministerului Culturii sau autoritatilor maramuresene de profil sa le pese macar. Ca urmare, in anul 2002, au fost reconstruite in satul Breb, pe un teren cumparat de Trust, trei case: una din lemn de brad, provenita din sat, si doua case din stejar, provenite din satele Berbesti si Feresti („scuze pentru ca le-am mutat din satele de unde sunt originare, dar n-am avut alta solutie”, ne-a spus elegantul domn Blaker)! Casele au fost apoi acoperite cu dranita (numai pentru cea din Feresti s-au folosit 8100 de sindrile). Una dintre constructii a fost deja restaurata integral, peretii fiind tencuiti cu lut, si mobilata cu piese vechi, patrimoniale, salvate de acelasi inimos jurnalist, William Blaker. Vizita printului Printul Charles, in timpul vizitei sale in Maramures din mai 2004, a vizitat ansamblul construit de fundatia pe care o patroneaza si a luat masa acolo. Acum, pe Ulita Batrana din Breb, turistii pot vedea o frantura din vechiul Maramures, singurul ansamblu vechi de constructii din lemn salvat pentru posteritate de o fundatie privata. Pentru toate acestea, autoritatile locale si judetene nu i-au gratulat pe englezi nici macar cu un „multumesc”, daramite cu vreo propunere de colaborare. William Blaker, cu care am avut onoarea sa ma intalnesc saptamana trecuta in Sighetu Marmatiei (insotit de unchiul Mihai, nonagenar din Breb, care a fost gazda englezului vreme de trei ani, cat acesta a locuit in sat), s-a aratat placut surprins ca GAZETA (si Ghidul turistic al Tarii Maramuresului) au prezentat intr-o lumina pozitiva realizarile Trustului. Despre grebla oferita cadou de brebeni Printului Charles, si despre cum acesta le-a raspuns intr-o scrisoare emotionanta, vom scrie intr-un numar viitor, adica dupa ce vom obtine aprobarea Printului in acest sens. Trustul lucreaza si pe alte meleaguri Fundatia „Eminescu Trust“, infiintata acum 6 ani, cu un singur patron roman, printul Serban Cantacuzino, iar restul somitati din alte tari, printre care si printul Charles de Wales, urmareste conservarea patrimoniului cultural si natural si revitalizarea satelor si oraselor din Transilvania, cu precadere a celor sasesti (Viscri, Malancrav, Sighisoara si Cisnadie). Datorita aportului incontestabil al lui William Blaker, pe lista de prioritati a Trustului a fost inclus si Maramuresul, prin proiectul de la Breb. Daca in sudul Ardealului englezii au fost intampinati cum se cuvine, la noi, in nord, acestia au fost complet neglijati. Si a nu se uita, englezii si americanii prefera prima zona, in timp ce francofonii agreeaza mai mult Maramuresul. Din motivele de mai sus, precum si alte cauze, Trustul a reparat pana acum, in Viscri, 105 cladiri, inclusiv biserica. A dat diplome de zidari, dulgheri si administratori de pensiuni la 40 de sateni, a dotat cinci case cu bai si un medic cu masina personala, a pietruit citeva zeci de metri din strada principala si a infiintat un centru de informare in sat. Acum, in Viscri innopteaza mii de straini pe an (desi drumul de acces este de-a dreptul groaznic), aducand satului cu doar 600 de locuitori venituri impresionante, deoarece pe langa serviciile de cazare si masa, satenii isi vand suvenirurile (mai ales ciorapi tricotati din lana) pe sume frumusele. Ce-i drept, satul amintit are un lider de opinie extraordinar, in persoana Carolinei Fernolend, consilier local si presedinte de ONG, sufletul revitalizarii acelei asezari, uitata de lume pana recent. Oare ce vom face noi, maramuresenii, ce vor face autoritatile judetene, pentru a-i readuce pe englezi aici, si pentru a ridica prosperitatea satelor noastre bine pastrate din punct de vedere traditional? Ii invitam pe toti factorii decizionali sa mediteze profund la asta. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro