„Personalități ale Maramureșului în contextul istoric al Marii Uniri”

În anul Centenarului, Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” și-a asumat nu doar rolul de promotor al tradiției și identității naționale ci și a istoriei și patriotismului local, prin derularea proiectului cultural-artistic intitulat: „Maramureșul și Marea Unire”, care se desfășoară în județul Maramureș, în perioada 14 august -15 decembrie 2018, și este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin Consiliul Județean Maramureș. Proiectul a debutat printr-un simpozion de excepție, la care au participat personalități de renume pe plan național, intitulat sugestiv „Personalități ale Maramureșului în contextul istoric al Marii Uniri”. Evenimentul a avut loc în „inima românismului”, Ieud, una dintre comunele care au dat istoriei locale şi naţionale oameni excepţionali, cu fapte măreţe.

Comuna Ieud face parte dintre locurile care trebuie înscrise pe harta demnității noastre națio­nale. Este locul în care s-a scris pentru prima dată în limba română, dar și satul care s-a impus în istoria Ma­ra­mureşului şi a Neamului Româ­nesc prin hărnicie, omenie, credinţă în Dumnezeu, îndârjire şi eroism, care a dat istoriei locale şi naţionale, oameni excepţionali, care au să­vârșit fapte măreţe.
Istoria Ieudului este plină de date, de nume de neamuri care s-au impus
de-a lungul secolelor şi care au dat preoţi, oameni de cultură, demnitari politici care s-au afirmat pe plan naţional şi fac cinste Maramureşului și care trebuie să facă parte din „Panteonul onoarei” acestui neam.
Cu atât mai mult în Anul Cente­na­rului Marii Uniri, Ieudul este un loc special, în care putem învăța cu adevărat dragostea de neam, respectul și recunoștința pentru înaintașii noș­tri. Tocmai de aceea, această comună a fost aleasă ca loc de debut pentru un pro­iect important, derulat de An­samblul Folcloric Naţional „Tran­sil­vania”, finan­țat de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin Consiliul Județean Mara­mureș. Proiectul cultural-artistic, intitulat „Maramureșul și Marea Unire” se desfă­șoară în județul Maramureș, în perioada 14 august - 15 decembrie 2018 și își propune promovarea valorilor autentice ale culturii românești, ale personalităților care au marcat istoria noastră și a Europei în contextul Marii Uniri de la 1 De­cembrie 1918. Iuliana Dăncuș, directorul Ansamblului Folcloric Naţional „Transil­vania” spune că: „Mara­mu­reșul, ca regiune istorică a perioadei formării sta­tului Român, a avut un rol foarte important în desfășurarea acțiunilor politice din acea vreme, iar promovarea contribuției Maramure­șului și maramureșenilor la înfăptuirea Marelui ideal național repre­zintă o datorie de onoare pentru noi, generațiile care avem privilegiul de a sărbători Centenarul. În cadrul proiectului vom desfășura acțiunile: Simpozionul cu tema «Personalități ale Maramure­șului în contextul istoric al Marii Uniri», Spectacolul festiv «Maramureșul și Ma­rea Unire - Centenarul Ne Unește», tipărirea unor lucrări a marilor perso­nalități care au contribuit la realizarea actului Marii Uniri și a unor personalități actuale cu lucrări dedicate Centenarului României”.

Prima acțiune a proiectului s-a des­fășurat în 14 august, la Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi” din Ieud și s-a bucurat de prezența unor invitați de mare valoare: doi academicieni, un conferențiar universitar, doctori, preoți, autorități jude­țene și locale, precum și un public nu­meros.
Evenimentul a debutat cu un mini recital al Corului de copii al Parohiei ortodoxe Ieud, coordonat de preotul Dinu Brici.
Primul care a luat cuvântul a fost primarul comunei Ieud, Nicolae David, care le-a urat bun venit celor prezenți: „Pentru că este an Centenar, sub egida Codicelui de la Ieud, ne-am gândit să organizăm și aceste manifestări organizate împreună cu Ansamblul Național Transilvania și Consiliul Județean”.

Moderatorul evenimentului a fost vice­președintele Consi­liu­lui Județean Ma­ramureș, Doru Ioan Dăncuș, fiu al satului Ieud: „Este foarte greu să vorbești la tine acasă, în fața unui asemenea prezidiu și auditoriu. Un mare istoric spunea că un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții. Parafra­zând, ieudenii care nu-și cunosc istoria sunt ca niște copii care nu-și cunosc părinții. Noi, aici, la Ieud, ne-am născut într-un loc binecuvântat, într-un loc în care într-adevăr noi susținem că
s-a scris prima dată românește, în care înaintașii noștri, ieudenii, au făcut să crească prestigiul acestei localității, au luptat pentru tradiții, pentru valori creștine, pentru țară, iar noi astăzi avem această responsabilitate de a continua lupta lor în acest context destul de sumbru. Așadar, reîncepem seria mani­festărilor «Codicele de la Ieud». În 1996 am fost printre promotorii care am susținut necesitatea reînceperii acestor manifestări și an de an, împreună cu primăria am ridicat ștacheta acestor evenimente”.

Vasile Moldovan, prefectul județului Maramureș a spus: „Ieudenii au trimis oameni de seamă la Marea Unire din 1918, la Alba Iulia, în urma Sfatului Popular de la Sighetu Marmației. Acest an, 2018 este dedicat memoriei acestor mari români, acestor înaintași fără de care Marea Unire nu putea să se împli­nească, iar România nu ar fi fost ca stat unitar și independent. De aceea, felicit pentru organizarea acestui eveniment în primul rând autoritățile publice locale și Consiliul Județean care au făcut eforturi susținute ca în acest an Centenar să realizăm cât mai multe simpozioane și evenimente care să ne aducă aminte de anul 1918 și să ne bucurăm. Vă felicit pe toți și vă doresc multă sănătate și numai bine!”.

Apoi a luat cuvântul Academicianul Alexandru Surdu, care este și cetățean de onoare al județului Maramureș. A vorbit despre Codicele de la Ieud și importanța și necesitatea cercetării acestor documente: „Acum în anul Centenarului se vorbesc lucruri frumoase, dar se vorbesc generalități. Fie­care regiune a contribuit la înfăptuirea Marelui ideal național și
s-a jertfit în primul război mondial, pentru că Marea Unire nu se reduce la spaţiul acesta pe care îl prezintă cu mare entuziasm cei care se referă la Marea Unire. Dar Marea Unire nu a fost doar întrunirea de la Alba Iulia, ci a fost un război crunt în care au pierit peste 800000 de soldaţi români, au murit o mulțime de preoți, învățători, civili, bătrâni și copii, peste 1,5 milioane. Și fiecare regiune și-a adus propria contribuție, am încurajat promovarea acestor lucruri, am făcut sub egida Academiei Române și niște Centre de Cercetare, cu rezultate deose­bite, am găsit personalități deosebite ca și Ilie Lazăr, pe care l-am propus post-mortem membru al Academiei Ro­mâne. Am fost la Petrova, unde s-a vorbit de Gheorghe Bilașco, părintele stomatologiei române și datorită acestor cercetări am avut do­cumentele necesare pentru a-l propune membru post-mortem al Academiei Ro­mâne. Aceste cercetări sunt foarte importante, iar aici, la Ieud, cea mai importantă cercetare este în legătură cu Codicele de la Ieud. Eu am fost și sentimental legat de această problemă, când am auzit că primul membru al Academiei Române, Andrei Bârseanu, care a găsit Codicele expus de unul dintre preoții din zonă, cum se spune într-o relatare: «de când
l-am luat în mână nu l-am mai lăsat până când am ajuns cu el la Academia Ro­mână». A ajuns cu el la Academia Ro­mână și de atunci stă în Biblioteca Academiei. Și fiindcă Bârseanu a fost președintele Despărțământului Astra Brașov, iar eu sunt actualul președinte al  Despărțământului Astra Brașov, am fost cuprins de un mare entuziasm și am mers la Bibliotecă și am constatat că Codicele fusese spart și împărțit în patru părți diferite. Am întrebat de ce și au zis că
l-au împărțit ca pe unele tipărituri, altele manuscrise, altele în română, altele în slavonă. Iar Legenda Sfintei Dumineci era și în română și în slavonă și au băgat-o la slavonă. Am întrebat unde e coperta, pentru că Bârseanu descria coperta care trecuse prin focuri. Iar coperta era separată. Am întrebat care a fost motivul pentru care a fost spart Codicele și mi
s-a răspuns că motivul a fost ca acesta să fie la dispoziția cercetătorilor, fiecare cu domeniul lui. La Biblioteca Academiei, la sala de manuscrise, fiecare manuscris are un calendar și la sfârșit se iscălește cititorul. Am luat cele patru bucăți, m-am uitat și ce să vedeți? Nu era decât iscălitura mea. Deci l-au împărțit în patru, pentru patru tipuri de specialiști și a venit unul singur care nu era specialist, subsemnatul. Nu așa se fac cercetările, mai ales că e vorba de niște documente de mare valoare”.

După aceea a luat cuvântul academicia­nul Emil Burzo, Președintele filialei Cluj a Academiei Române: „Sunt deo­sebit de onorat de a fi prezent aici, așa cum s-a spus, strămoșii mei au provenit de aici. În calitate de președinte al Aca­demiei României aș vrea să spun câteva lucruri pe care noi dorim să le realizăm în contextul Centenarului. În primul rând, am luat legătura cu foarte multe instituții și personalități pentru organizarea unor simpozioane dedicate Marii Uniri în câteva locuri: Cluj, unde a avut deja loc, Blaj, Sibiu, Alba Iulia. De asemenea, dorim să facem un simpozion la Bădăcin, legat de Iuliu Maniu și, desigur, în Maramureș. În cadrul Filialei Cluj a Academiei Române avem 12 unități de cercetare, care nu au personalitate juri­dică, lucrează ca și decanate, dintre care trei sunt de istorie. Ceea ce e mai trist la ora actuală e faptul că, în domeniul istoriei, din 1000 de lucrări se publică la nivel internațional doar 3. Ungurii au făcut o echipă de 22 de persoane care lucrează de trei ani la programul Trianon. Au venit și la București și pentru că n-au găsit oameni care să se ocupe de acest program, am fost rugat să găsesc eu, dar realitatea e că nu am prea găsit. Ei scot 9 volume, se ocupă de la istoria acestui ținut la psi­hologia poporului maghiar, la geo­grafie, iar nu putem să le răspundem.”

Conf. Univ. Dr. Șerban Turcuș a spus: „Nu știu cât vă spune dumneavoastră numele Turcuș, dar Turcușeștii au fost cnezi de Dragomirești și de Ieud, descendenți din Drăgoșești. Și n-am înțeles niciodată de ce e un extaz când auzim la București de Cantacuzini și Paleologi și nu e niciun entuziasm când auzim de Chindrișești, de Turcușești, care de 7-800 de ani își duc existența în cea mai pură discreție românească. Asta n-am putut să înțeleg niciodată. De ce nobilimea și boierimea românească e doar cea care își duce exista în București? E o întrebare la care aștept să-mi răs­pund și să-mi răspundă și alții. Nobi­limea românească din Transilvania, poate cea mai autentică, e în Mara­mureș, pentru că Maramureșul este ultima limbă de pământ din Transilvania care a intrat sub autoritate maghiară. În anul 1000 erau la porțile meseșului și abia peste 200 de ani este atestat un vag Comitat de Maramureș. Istoria Româ­niei trebuie promovată, pe alocuri rescrisă și trebuie să ne lăudăm cu ce e în ea”.

Pr. Dr. Cristian Ștefan, consilierul cultural al Episcopiei Ortodoxe a Mara­mureșului și Sătmarului a spus: „Nu știu ce aș mai putea să spun după ase­menea vorbitori, eventual să aduc cuvântul de binecuvântare și mulțu­mire al PS Iustin și să reprezint o instituție care a avut un rol major în evenimentele importante din istoria națiunii române. Pentru că așa cum bine știm, biserica ortodoxă română a fost prezentă în toate evenimentele importante și foarte implicată în ceea ce înseamnă interesul național. Aceasta cred că este singura justificare pentru care am și eu dreptul să vorbesc după înaltele personalități care au adresat cu­vinte atât de importante și de frumoase și să aducem în primul rând mulțumire lui Dumnezeu pentru că suntem contemporani cu acest Centenar, să mulțumim celor prezenți și să transmit cuvântul de felicitare organizatorilor și să-i asigur că instituția noastră va fi alături de astfel de evenimente întotdeauna”.
Preotul greco-catolic Vasile Codrea a spus: „Mă bucur că pot fi prezent aici și în numele acestei unități pe care o invocăm să putem face pași frumoși împreună”.

A luat cuvântul și prof. Dr. Mihai Dăn­cuș care a ținut o veritabilă lecție de istorie locală, vorbind despre instituțiile și oamenii care s-au implicat în Actul Marii Uniri: „Muzeul Maramureșului a înființat aici, la Ieud, un muzeu local, în casa familiei Dunca-Pâțu, o familie care a suferit foarte mult, care a luptat împotriva comunismului. Acest muzeu local este o gospodărie țărănească, o casă cu trei încăperi spațioase care au fost donate de către această familie, mai exact de către Gavrilă Dunca-Pâțu, Muzeului, iar Muzeul a donat-o co­munei și comuna, țării. Aici sunt pre­zentate documente, obiecte care arestă existența din cele mai îndepărtate timpuri pe aceste meleaguri. În 1945, în almanahul «Plugarul» care apărea la Cluj, o carte groasă de peste 400 de pagini, Ioan Bilțiu Dăncuș a publicat o istorie a satului Ieud pe care ar merita să o citim cu toții și să o publicăm într-o broșură. La finalul articolului este o fotografie care înfățișează un țăran și care a constituit model pentru pictorul Traian Bilțiu Dăncuș, care a realizat o grafică în tuș, intitulată «Am fost și-om fi». Vreau să vă spun că prin documentul care s-a lansat la Sighetu Marmației, la 11 noiembrie 1918, reprezintă un apel al intelectualilor din satele Maramu­reșului, prin care cer ca fiecare comună să trimită delegați la Marea Adunare din 22 noiembrie, care va avea loc în oraș, și care va alege Consiliul Național Român, președintele acestuia și va delega pe cei care vor merge la Alba Iulia. Îmi permit să lecturez primele cuvinte ale acestuia: «Frați români maramureșeni, au căzut lanțurile robiei de veacuri. A sosit ceasul măreț al eliberării. O lume nouă își ia astăzi ființă din ruinele trecutului și soarele dreptății a răsărit biruitor peste ceriul nostru»”.
 
Luările de cuvânt vor fi cuprinse integral într-o broșură editată de Ansamblul Național „Transilvania”, astfel încât aceste informații să ajungă la cât mai multă lume.