Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 7 Septembrie , 2018

Periplu Expozițional Timișoara, (29-31 august 2018)

de Prof.univ.dr. Nicolae Suciu

Mediatizată exemplar prin sisteme de afișaj și bannere supradimensio­nate, Expoziția de Artă Contemporană deschisă la Muzeul de Artă din Timișoara, din Piața Unirii, restaurată în culorile și spiritul epocii (dar din nefericire „pigmentată cu obrăznicii ale imaginației” pe post de sculptură contemporană) polarizează interesul iubitorilor de artă prin noutatea conceptului acestui proiect expozițional.
 


„Woman, all too woman, expoziția rea­li­zată în cadrul proiectului Ba­roquellUrban este evenimentul de artă contemporană al anului 2018 la Timi­șoara, urmând ca pe parcursul celor două luni de desfășurare, să aducă în prim plan 35 de artiste din România, Serbia, Ungaria, Austria și Franța, peste 120 de lucrări de artă (pictură, sculptură, fotografie, instalație, obiect). Anul acesta, echipa proiectului și-a dorit să pună în lumină creația femi­nină, acoperind un spectru larg de ex­presie artistică, cu accent pe artistele din estul Europei, dar și prin prezența unor creatoare din zona central Euro­peană care activează în zona Balca­nilor.” (Andreea Foanene, curator)
Expoziția se desfășoară într-un spațiu generos alocat de către Muzeul de Artă, uneori prea generos față de materialul expus, în patru locații: demisol & parter, etajul I, etajul II, curtea Muzeului. Fiecare nivel al expoziției cuprinde lucrări subordonate unei te­matici anume. Spectaculoase în opinia mea, sunt lucrările etalate la demisol și parter ce cuprind fotografii și instalații, obiecte din bronz sau din material textil ce devin imateriale prin modul de plutire și a interferențelor cu imaginile expuse pe pereți. Am descoperit, de ce nu cu o anume nostalgie, lucrarea artistei maghiare Agnes Varnay, un performance alături de un obiect atrăgător, o pereche de pantofi modificați și cu adăugiri inspirate, ce făceau trimitere la semnele și ritmurile muzicale ale anilor ’80, alături de tatăl său, sculptorul Lugossy Laszlo din Baia Mare (stabiliți acum în Ungaria) cu care de altfel am fost colegi până în 1989 în atelierul de creație de la Faimar.

Totdeauna și mai ales de când am venit în Baia Mare am observat un fenomen de receptare a imaginii din opera de artă prin prisma numelui și titlului lucrării de pe etichetă. Am reflectat și reflectez încă la acest fenomen, nu lipsit de anumite conotații. Și în cazul acestei expoziții a fost nevoie să lecturez textele și conceptul ce însoțeau lucrările expuse din anumite săli. O exacerbare a violenței sau a „nimicului” devenită obiect de artă prin fenomenul de recuperare a materialelor te duceau într-o direcție în care unul era mesajul transmis de către imagine și altul de textul și dorința acestuia de a înnobila cu trăiri și emoții umane, mesajul artistic. Auzim tot mai des în preajma noastră, în expoziții și uneori chiar la catedră, că arta este doar un șoc vizual, căci după „consumarea” evenimentului artistic stăruie în memorie doar șocul. M-am întrebat adeseori dacă șocul vizual al execuțiilor din războaiele purtate astăzi în anumite părți ale lumii, incendiile, inundațiile, etc. reprezintă o caracte­ristică a emotivității umane astfel încât să devină „acte artistice”.

Sunt creații artistice care întruchipează sensibilitatea creatoare a femei, repre­zentate în picturi, sculpturi, fotografie și arte decorative, ce te determină la a zăbovi în a descifra mesajul și universul artistic al fiecărui expozant. Ca o răsplată pentru stoicismul de a parcurge în totalitate această expoziție (mi-am dat seama că nu toți vizitatorii o parcurg în totalitate) o constituie ultima sală în care sunt reprezentate două ansamble monumentale de lucrări ale artistei Dana Constatin (F.L.O.T.E.s I, II) în care caligrafia și ritmurile repre­zentărilor liniare își găsesc continuitatea și unitatea în fiecare registru prin asocieri, alăturări, juxtapuneri de nuanțe și tonuri de culoare fluidizate și pretențioase armonii și rafinate game cromatice. Încadrând acest perete central cu cele două lucrări de dimensiuni, de 250x225 cm ale artistei mai sus menționate, sunt cele două ansambluri de picturi ale artistei Minodora Tulcan, „Minunata natură” în care recuperarea elementelor vegetale prin studii de plante, flori, frunze își relevă seducția unui astfel de motiv pictural și în domeniul artelor decorative.

Proiectele expoziționale derulate în cadrul manifestărilor dedicate Capita­lei Europene a Culturii din 2021 sunt cu adevărat relevante punctând pentru fiecare categorie de public după puterea de percepție și înțelegere a fiecă­ruia, coor­donatele culturale ce defi­nesc lu­mea contemporană și complexă a artei.