Pensiile nesimţite bântuie Parlamentul

Parlamentul României revine spectaculos în atenţia publică după ce 255 de parlamentari (senatori şi deputaţi) au semnat un proiect de lege prin care aleşii românilor vor beneficia de o pensie specială, numită acum indemnizaţie, în sumă de mai multe mii de lei. Se doreşte a se reveni asupra deciziei din 2009, când au fost tăiate pensiile speciale ale parlamentarilor. Acum aleşii consideră că au fost rezolvate problemele românilor şi a venit momentul ca şi ei să beneficieze de un ajutor modest la bătrâneţe.

Proiectul controversat are ca iniţiator pe deputatul PSD Petre Daea, fost ministru al agriculturii în guvernul Năstase, cel puţin acesta şi-a asumat iniţiativa. Pe lângă deputatul pesedist, au semnat proiectul de lege peste 250 de parlamentari din toate partidele, atât puterea, cât şi opoziţia, un fel de frăţie a pensiilor speciale de care vor beneficia toţi parlamentarii, din 1990 încoace. O astfel de prevedere a existat şi înainte de criza financiară şi atunci, la presiunile presei şi a societăţii civile ele au fost eliminate. După alegerile din 2012, guvernul Ponta a refăcut lista beneficiarilor de pensii speciale, respectiv magistraţi, piloţi, diplomaţi, alţi funcţionari de rang înalt în administraţie. Potrivit iniţiatorului, a venit momentul ca şi parlamentarii să beneficieze de o astfel de reparaţie, adică o pensie de serviciu primită în funcţie de numărul de mandate, dar şi de perioada de exercitare a acestei demnităţi. Astfel, pot avea o astfel de pensie cei care au „muncit” cel puţin şapte luni ca parlamentar, sub această limită vei primi mulţumiri în faţa colectivului.

De la minim se primeşte circa 1500 de lei, la două mandate circa 2000 de lei, iar de la trei sau mai multe se va primi o amărâtă de indemnizaţie de 4000 de lei. Cei mai defavorizaţi vor fi parlamentarii care au câte cinci sau şase mandate, sau chiar şapte. Tot 4000 de lei pentru atâta amar de ani lucraţi în slujba românilor.

Faptul că activitatea de parlamentar este plătită, şi nu cu puţini bani, nu are nicio relevanţă în opinia iniţiatorilor, dar şi a marii majorităţi a deputaţilor şi senatorilor români. Deşi proiectul de lege a fost semnat de doar 255 de parlamentari, el este susţinut de majoritatea acestora, chiar dacă liderii partidelor nu privesc cu entuziasm această nouă mostră de ipocrizie a aleşilor, din ciclul: pentru noi, doar pentru noi şi numai pentru noi.

Vă prezentăm un fragment din proiectul de lege, respectiv punctele esenţiale:

„(1) Deputaţii si senatorii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la sfârşitul mandatului, la indemnizaţie pentru limita de vârstă.

(2) De indemnizaţie beneficiază şi deputaţii şi senatorii care au avut anterior prezentei legi calitatea de parlamentar, dacă se îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare.

(3) Cuantumul indemnizaţiei pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

(4) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă, prevăzut la alin (2) se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de către un deputat/senator aflat în exercitarea mandatului, corespunzător fiecărui an de mandat, în limita a maximum trei mandate.

(5) Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară”, se arată în proiectul depus spre dezbatere în Parlament.

Dintre parlamentarii maramureşeni au semnat proiectul: Gheorghe Şimon, Călin Matei, Sorin Bota, Florin Tătaru, Ciprian Rogojan, Cornelia Negruţ, Istvan Boniş.

Faptul că activitatea de parlamentar este plătită, şi nu cu puţini bani, nu are nicio relevanţă în opinia iniţiatorilor, dar şi a marii majorităţi a deputaţilor şi senatorilor români. Deşi proiectul de lege a fost semnat de doar 255 de parlamentari, el este susţinut de majoritatea acestora, chiar dacă liderii partidelor nu privesc cu entuziasm această nouă mostră de ipocrizie a aleşilor, din ciclul: pentru noi, doar pentru noi şi numai pentru noi.

Legat de acest subiect, am vorbit cu mai mulţi parlamentari pentru a vedea o explicaţie pentru un subiect sensibil.

Mircea Man, parlamentarul maramureşean cu cele mai multe mandate realizate, cinci cu cel în curs de desfăşurare, nu a putut fi chestionat deoarece a avut telefonul închis în toată această perioadă.

Senatorul Sorin Bota ne-a explicat de ce ar trebui să fie promovat un astfel de proiect de lege.

„Este un lucru normal şi firesc într-o societate care ar trebui să fie normală. Atâta timp cât pe durata unui mandat se interzic drepturile de a face alte activităţi, adică de a fi liber ca ceilalţi, de a realiza activităţi, inclusiv cele pe care le-ai avut înainte de a intra în Parlament (în afară de cei cu profesiile liberale), ar fi firească o reparaţie. Apoi, ai cinstea de a fi bălăcărit, de a fi înjurat de toţi cei care au chef să înjure şi să îşi descarce nervii şi frustrările din viaţa lor personală aşa că trebuie să fie oferită o compensaţie în timp dacă vrem să avem un stat normal aşa cum se practică în absolut toate statele cu sistem democratic de guvernare. Este, până la urmă o chestiune de principiu! Nu vorbim de oameni, nu este vorba că voi primi peste 20 de ani o sumă suplimentară la pensie… Până atunci vin alţii, ca şi guvernul Boc populist ce a făcut numai minuni şi dezastru. Eu oricum nu îmi pun nădejdea că voi avea ceva după 20 de ani din activitatea mea parlamentară.

Sau s-ar putea practica o salarizare corespunzătoare în funcţie de răspunderea pe care o ai, nu mă refer la cei care nu îşi exercită mandatul bine, stau şi nu fac nimic sau dorm în Parlament.

Acest detaliu nefericit există, dar el nu trebuie generalizat, nu trebuie ridicat la rang de principiu.

În concluzie, ori se oferă o salarizare motivantă, ca să ajungi în Parlament şi să te concentrezi pentru binele naţiunii, să faci lucruri bune. Ori este varianta de mai sus. Este o chestiune de principiu, de definire a Parlamentului, a parlamentarului. Alte posibilităţi de recompensare a activităţii parlamentare nu există, nu suportă bugetul. Există speranţa că peste ani şi ani vor exista posibilităţi financiare mai bune. Intenţia mea este de a corecta proiectul de lege, de a-l transforma într-un fond de pensii privat, la care parlamentarii să contribuie şi care să le asigure pensia. Principial trebuie să existe. Maniera, forma şi dimensiunea trebuie să fie alta, astfel încât să se găsească cea mai justă soluţie”, a spus senatorul Sorin Bota.

La rândul său, Liviu Marian Pop, actualul ministru pentru dialog social a spus că acest proiect nu va fi susţinut de guvern.

„Nu voi susţine un asemenea proiect de lege, nici guvernul nu va susţine un asemenea proiect. Din acest punct de vedere, pentru noi este un subiect închis. Nu cred că astăzi Parlamentul va vota această iniţiativă”, a spus Liviu Marian Pop.

Senatorul liberal Liviu Titus Paşca nu este hotărât, dar ar vrea.

„Astfel de pensii pentru parlamentari există în toate ţările UE. Dacă noi am refăcut tot ceea ce s-a tăiat în 2010, am refăcut drepturile inclusiv la salariaţi, la pensionari, aviatori… la toate categoriile, ar urma şi parlamentarii, s-au gândit unii dintre colegii noştri. Urmează să vedem ce au gândit colegii noştri, eu nu am văzut proiectul, nu l-am semnat… sigur o să vedem, o să discutăm! În orice caz, din ce am auzit, nu se va reveni la o pensie întreagă. În 2010 era undeva la 2600 lei un mandat, 4000 pentru două şi 80 la sută din brutul senatorului pentru trei sau mai multe, adică 56 de mii, pe acolo. Acum ar fi vorba de mai puţin”, a spus Liviu Titus Paşca.