Parteneriat inedit pentru romanii din dreapta Tisei

Gazeta de Maramures si studentii de la Universitatea de Nord fac un apel public spre toti cei care vor sa se alature proiectului de a-i sprijini pe romanii din dreapta Tisei – comunitatea din Poroscovo. Inedita initiativa este una extrem de ambitioasa. Acum cateva saptamani, va spuneam ca Liga Studentilor „Pintea Viteazul” din cadrul Universitatii de Nord si-a propus o serie de proiecte, printre care unele transfrontaliere. De atunci, s-a reusit un pas enorm in acest sens, un prim pas care poate sta la baza unor actiuni de succes pentru tinerii care studiaza in Baia Mare. Sub „umbrela” Ligii Studentilor, s-a format o structura care se potriveste ca o manusa ideii de colaborare intre tinerii baimareni si romanii din afara granitelor. Mai exact, in cadrul Ligii Studentilor, s-a constituit Clubul studentilor basarabeni si ucraineni. Este vorba de o structura formata din studentii din Republica Moldova si Ucraina care invata la Universitatea de Nord. Clubul si Liga Studentilor au gandit deja o serie de actiuni, in parteneriat cu organizatii ale romanilor din afara granitelor. Raul Drenta, presedintele Ligii Studentilor, ne-a spus ca este vorba despre actiuni pe linie de educatie, sanatate, actiuni sportive si chiar colaborari cu diverse publicatii de profil. Unul dintre primele proiecte in acest sens este organizarea unei manifestari dedicate traditiilor de iarna pe rit vechi. Dar, pana atunci, se va derula o campanie de sprijinire a romanilor din dreapta Tisei, a romanilor din Poroscovo, comunitate despre care s-a scris, pentru prima data in Romania, in luna noiembrie 2008, in Gazeta de Maramures. Studentii din Baia Mare au deja garantia colaborarii cu romanii din dreapta Tisei, in urma discutiilor purtate cu Ioan Botos, presedintele Uniunii Regionale din Transcarpatia „Dacia” si deputat in Consiliul Regional Transcarpatia. Merita sa va spunem ca o contributie deosebita in inchegarea unei colaborari intre studenti si reprezentantii romanilor din dreapta Tisei o are Mihai Handic, un tanar din Ucraina venit la studii la Universitatea de Nord care, in prezent, este secretarul Clubului studentilor basarabeni si ucraineni. O adevarata surpriza a fost faptul ca, in timp ce Gazeta de Maramures pregatea detaliile unei campanii de sprijinire a comunitatii de romani din Poroscovo, am aflat ca si studentii baimareni cauta variante pentru a-i ajuta pe romanii din dreapta Tisei. Asa se face ca s-au stabilit imediat detaliile unui parteneriat intre Gazeta de Maramures si Liga Studentilor „Pintea Viteazul”. Raul Drenta ne-a spus ca studentii au inceput deja sa adune jucarii pentru copiii romanilor din Poroscovo, comunitate care si-a pastrat, inexplicabil, limba si traditiile, intr-o zona in care se vorbeste doar ucraineana si rusa. Ioan Botos, cel care ne va ajuta ca pachetele de Craciun sa ajunga in Poroscovo, este extrem de incantat de initiativa si, mai ales, de faptul ca studentii din Maramures au facut un prim pas spre cooperarea transfrontaliera, prin constituirea Clubului studentilor basarabeni si ucraineni. Ioan Botos ne-a spus ca subprefectul Pamfil Bercean a promis ca va incerca, si de aceasta data, sa gaseasca solutii ca autoritatile judetene sa se implice in aceste actiuni. Facem un apel catre toti cei care vor sa se alature campaniei de a-i ajuta pe romanii din Poroscovo sa ne contacteze pe unul din numerele de telefon pe care le gasiti in caseta de redactie a Gazetei de Maramures! Romanii din Poroscovo Poroscovo se afla la aproximativ 200 km de Sighetu Marmatiei, in Ucraina. Cele 1600 de suflete de aici se declara romani, dar, la recensamantul din 2001, niciunul nu a fost trecut in acte ca facand parte din aceasta etnie. Cei mai multi nu stiu carte deloc, asa ca „domnii cu recensamantul” au scris ce au vrut ei... Din motive inexplicabile, romanilor li se spune „volohi” sau chiar „tigani albi”, desi acestia explica faptul ca „magraunii traiesc la celalalt capat de sat si vorbesc rusa”. Prin anii ’90, in zona, abia locuiau vreo 120 de romani. Cele mai multe familii migrau, cu tot cu copii si neveste, in Kazakhstan, la munca. Din aceasta cauza, copiii nu erau trimisi la scoala, asa ca cei mai multi sunt analfabeti. Abia dupa destramarea URSS, „volohii” au inceput sa cumpere terenurile si casele rusilor si sa formeze, incet, un cartier compact. Acum, numai barbatii mai pleaca la padure sau la „stroica” (santier, n.red.). Femeile raman acasa si ingrijesc copiii si putinii batrani din sat. Din cauza conditiilor grele de trai, media de viata in zona e extrem de scazuta. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro