Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Marţi , 21 Mai , 2019

O nouă expoziţie de fotografie semnată Ilie Tudorel România în straie tradiţionale

de Nicolae Teremtus

Expoziţia personală de artă fotografică „ROMÂNIA în straie tradiţionale” este o expoziţie-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante valori ale portului tradiţional din România. Vernisajul expoziţiei a avut loc în Salonul Artelor de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, prilej cu care s-a desfăşurat o mare şezătoare cu invitaţi din zonele etnofolclorice aflate în nordul Transilvaniei. Alături de artistul fotograf Ilie Tudorel au participat directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, Teodor Ardelean, profesorul universitar Delia Suiogan, artişti populari, tineri şi copii din localităţile maramureşene implicate în acest proiect, meşteri populari, prieteni ai artistului.

 

 

Proiectul cultural al expo­ziţiei a fost lansat cu ocazia Zilei Naţionale a Portului Tradiţional din România, urmând să parcurgă toate regiunile istorice ale României Mari ajungând şi la cele mai importante centre ale diasporei româneşti din Europa şi din lume, fiind expus în muzee şi alte centre culturale.
Obiectivul expoziţiei este să facă cunoscută publicului larg marea frumuseţe a costumelor populare româneşti şi valoarea recunoscută pe plan mondial a cămăşilor tradi­ţionale româneşti, binecunoscute în această perioadă sub denumirea de „ia românească”, deja consacrată pe plan internaţional.
Prin organizarea unei şezători în cadrul expoziţiei se va putea crea cadrul cunoaşterii, conservării şi promovării tehnicilor de confec­ţionare a elementelor costumului popular, care sunt componente ale patrimoniului cultural tradiţional tangibil şi intangibil al României.

Costumaţia tradiţională are pe lângă funcţii practice sau sărbătoreşti (în funcţie de utilizare şi ambianţa festivă) şi o semnificaţie mitică, fiind purtătoare de semne şi simboluri ce ne transmit mesajul ancestral strămoşesc care provine încă din perioada neolitică. Prin modul relativ unitar în care se prezintă costumaţia tradiţională în toate regiunile locuite de români, portul popular românesc este un element ce uneşte românii din cele mai vechi timpuri şi aşa va fi până când acesta va continua să fie purtat.
Demn de remarcat este faptul că, în prezent, România este una din puţinele ţări din lume unde ţăranii mai poartă îmbrăcămintea tradiţio­nală nu numai la sărbători ci şi la lucru, în multe zone ale ţării (ex. ju­deţul Maramureş). Este vorba des­pre portul popular ca valoare pa­tri­mo­nială românească ce ne diferen­ţiază cultural de alte popoare şi ne face mândri că suntem români, mai ales acum când are loc un vast proces de globalizare şi de nivelare a valorilor pe plan internaţional.
Arta populară românească are o contribuţie majoră la realizarea costumelor tradiţionale. Vestimentaţia tradiţională românească, rezultat al mileniilor de evoluţie şi chiar de asimilare a unor influenţe culturale benefice, a ajuns la o estetică proprie rafinată, expresia ei majoră fiind „ia românească”, element vestimentar în curs de propunere pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii - UNESCO.

Expoziţia personală de artă foto­grafică „ROMÂNIA în straie tradiţionale” prezintă într-un număr de peste 40 de lucrări de artă fotografică înrămate sau unele de mari dimensiuni, cele mai valoroa­se elemente ale portului tradiţional şi tehnicilor de confecţionare ves­timentară din majoritatea regiunilor etnografice ale României.
Un loc important îl ocupă în expo­ziţie fotografiile dedicate costu-melor populare purtate în cadrul tra­diţiilor româneşti prezente pe Lista Patrimoniului Imaterial
UNESCO - România, cum sunt: co­lindatul de ceată bărbătească, jocul fecioresc din România, practicile culturale asociate zilei de 1 martie, ritualul „Căluşului”. Toate aceste fotografii color realizate la un înalt nivel artistic se constituie într-o oglindă vie a bogăţiei cult­u­rale de care dispune poporul român şi pot fi un important vector de promovare a turismului cultural din România.

În cadrul vernisajului a avut loc o mare şezătoare, cea mai mare care
s-a organizat vreodată în această parte de ţară. Am vorbit cu artistul băimă­rean despre vernisaj şi mai ales des­pre cei prezenţi la şezătoare. Ilie Tudorel ne-a prezentat şi lista invi­taţiilor în cadrul manifestării organizate la Biblioteca Judeţeană.
„Participanţii la vernisajul expoziţiei itinerante de artă fotografică dedi­cată Zilei naţionale a portului tradiţional din România sunt cei care au şi lucrat în cadrul celei mai mari şezători organizată în nordul ţării. Ei sunt veniţi din toate ţările etnofolclorice ale Maramureşului, ale nordului.
Din Ţara Oaşului, doamna Floare Finta, declarată Tezaur uman viu, Floare Hotca din Negreşti, însoţite de directoarea Muzeului Ţării Oaşului, Adriana Rusu. Din Ţara Codrului a fost o delegaţie condusă de Malvina Madar Iederan. Aceste doamne au cusut costume populare în cadrul şezătorii. Alături de ele au fost cei din Ansamblul «Cetatea Codrului» din Ardud, cu instrumentişti şi dansatori ce au performat în cadrul şezătorii. Din Ţara Maramu­re­şului a fost Iuliana Bizău din Bogdan Vodă. Ea a arătat cum se toarce lâna în Ţara Maramureşului. Tot de acolo a fost o delegaţie din Budeşti condusă de Maria Marinca şi Copiii din Budeşti. Din satul Sârbi a fost Ansamblul Folcloric «Cosăul». Din Ţara Chioarului a participat dele­gaţia condusă de Dancoş Valerica, o talentată croitoreasă şi confecţioneră de costume populare, dar şi cântăreaţă. Alături de ea a participat rapsodul popular Rafila Bărbos şi Ansamblul «Măgura» din Cerneşti, condus de către taragotistul Radu Roman. Din Ţara Lăpuşului a participat delegaţia condusă de Călina Mârzac, custode al Casei Muzeu din Rogoz. De aici a mai fost Cosma Reghina, sora marelui meşter popular Nicolae Şerban. Din Baia Mare au fost prezenţi copiii talentaţi de la Palatul Copiilor, conduşi de doam­na Stanciu”, a spus Ilie Tudorel.

Directorul Bibliotecii Judeţene, Teo­dor Ardelean apreciază mani­fes­tările organizate de artistul fotograf Ilie Tudorel.
„De câţiva ani buni şi îi numesc buni pentru că sunt încărcaţi de roade, colaborăm excelent cu omul de cultură şi artistul, fotograf în primul rând, dar şi în alte îndeletniciri artistice, Tudorel Ilie. A organizat în fiecare an câteva expo­­ziţii referenţiale la Biblioteca Judeţeană, dar ne-a şi făcut de mai multe ori bucuria ca aceste expoziţii, care apoi au continuat în alte oraşe din ţară sau străinătate, să debuteze la noi! Putem spune că e deja o tradiţie ca Tudorel Ilie să înceapă demersurile culturale complexe pe care le face, de la Biblioteca Judeţeană «Petre Dulfu» Baia Mare.
Actuala expoziţie este cea mai frumoasă şi lucrul acesta l-au putut constata toţi cei prezenţi, în număr foarte mare, la vernisaj. Această expoziţie este mult mai reuşită şi mult mai costisitoare, dar şeză­toarea, dezbaterea, întâlnirea, complexa manifestare de comuniune desfăşurată a fost mai bogată decât în alte ocazii.
În primul rând, fotografiile sunt de o dimensiune care permite o mai bună reliefare, atât a figurilor, a chipurilor celor reprezentaţi, unii dintre ei persoane venerabile, adevărate tezaure umane vii, din toate zonele importante etnofolclorice ale ţării, cât şi celelalte aspecte care reprezintă instantanee de-o mare valoare pentru a conserva anumite elemente din ceea ce înseamnă, în complexitatea sa, satul românesc la ora actuală, cu bogăţiile sale incomensurabile. Întâlnirea s-a transformat şi într-un spectacol artistic, chiar într-un simpozion. În discursul inaugural am vrut să pun în lumină faptul că, dacă lumea tânjeşte după paradi­suri, lumea actuală care ştie cât de departe suntem de paradisuri ori­ginale şi originare, le găsim lângă noi, încă, fragmente din acest pa­radis în satele noastre, atât în aşezăminte, case, biserici, cât şi în îmbrăcăminte, în obiceiuri, în tradiţii, în toate elementele care dau o complexitate şi valoare acestei expresii a satului.
Mă bucur foarte mult de prietenia de care beneficiem din partea artistului de mare valoare, Tudorel Ilie, şi mai ales de faptul că reuşeşte să organizeze, voluntar şi fără cheltuieli de deplasare, premii, stipendii şi susţineri, ştie să-i atragă, să-i facă să rezoneze pe cei care vin şi reprezintă adevărate expresii au­tentice ale satului românesc la ora actuală! Bucuria a fost mare că am putut să vedem un adevărat spectacol de tezaur!”, a spus Teodor Ardelean.

După câteva ore plăcute, manifestarea s-a terminat, iar parti­ci­panţii au putut gusta plăcinte din mai multe zone ale Maramu­re­şului. Nu a rămas nimic!

 


„De câţiva ani buni şi îi numesc buni pentru că sunt încărcaţi de roade, colaborăm excelent cu omul de cultură şi artistul, fotograf în primul rând, dar şi în alte îndeletniciri artistice, Tudorel Ilie. A organizat în fiecare an câteva expo­­ziţii referenţiale la Biblioteca Judeţeană, dar ne-a şi făcut de mai multe ori bucuria ca aceste expoziţii, care apoi au continuat în alte oraşe din ţară sau străinătate, să debuteze la noi!
Putem spune că e deja o tradiţie ca Tudorel Ilie să înceapă demersurile culturale complexe pe care le face, de la Biblioteca Judeţeană «Petre Dulfu» Baia Mare”.
Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare