Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 15 Decembrie , 2017

O iubire imposibilă! Gara Bușag, Aeroport Internațional, Tăuții Măgherăuș - triunghiul amoros al infrastructurii maramureșene

de Nicolae Teremtus

Problema infrastructurii rutiere și de cale ferată, în partea de Nord, Nord-Vest este precum „fata morgana”: strălucitoare, frumoasă dar de neatins. În cei 27 de ani trecuți de la Revoluție, nordul țării a fost abandonat de guvernanți, din această perspectivă, ani la rând. Majoritatea miniștrilor Transporturilor au dat cu tifla către Maramureș, iar izolarea județului a avut efecte negative asupra dezvoltării economice, sociale a Maramureșului. În ultimii ani s-au făcut unele corecții pe partea de drumuri locale și județene, dar lucrurile sunt în continuare rele pe drumurile de legătură cu autostrăzile din Ardeal sau din țările vecine. Eternul Drum Rapid Baia Mare -Vaja este o țintă atât de îndepărtată că nici nu se mai vorbește de el. Din păcate, nici problema Aeroportului Internațional Baia Mare nu este roz. Dincolo de lucrările care s-au executat pe Aeroport și cele ce mai sunt de executat pentru a deveni operațional sunt lucruri care nu au fost luate în discuție, amănunte ce par minore, dar care la un moment dat ar putea crea probleme majore. Dar să explicăm situația.


În 2016 a apărut raportul final pe Mas­te­r­planul pe transporturi. Guvernul Cioloș l-a trimis la Bruxelles, iar prevederile din Masterplan au devenit obligatorii.
După cum se știe, Aeroportul din Baia Mare a devenit Internațional printr-o decizie a autorităților centrale. Mai ales că Aeroportul băimărean a fost prins în strategia europeană de dezvoltare a aeroporturilor din toată Europa, ca un Aeroport de importanță regională, ceea ce îi conferă posibilitatea de a deveni Internațional, ceea ce s-a și întâmplat.

Dar ce se știe mai puțin este că în Masterplanul pe Transport există o clasificare a Aeroporturilor românești.
Succint, sunt patru tipuri. Cele mari, internaționale, de mare interes, cele internaționale regionale, cele regionale și cele de interes local. Baia Mare este din categoria a doua.
Dar aici, în nord, problema Aeropor­turilor a fost tot timpul o problemă deoarece la 65 de kilometri se află și Aeroportul din Satu Mare. Ani de zile
s-a spus de către oficiali (miniștri de tristă amintire: Berceanu, Dobre Sila­ghi) români că nu trebuie două Ae­roporturi la o distanță așa de mică și în funcție de interesul politic era eliminat când cel din Baia Mare, când cel din Satu Mare. Dacă ne raportăm la construirea celor două porți aeriene, ele au apărut tot din dorință și influență politică. Iosif Uglar, prim-secretarul din anii ’60 a fost cel care a impus la București construirea Aeroportului în Baia Mare, după care a urmat Satu Mare din motivele aceleiași influențe politice.
Atunci s-au făcut studii, iar Aeroportul băimărean are un rol mai important decât cel sătmărean. Poate militar, strategic, nu prea se vorbește de aceste aspecte, cert este că Maramureșul, nordul țării are nevoie de acest Aeroport cu curse interne și externe.
Revenind la momentul actual, la Mas­ter­plan, vă prezentăm cerințele obligatorii ale unui Aeroport Internațional și ale unuia Regional. Cerințe fără de care aceste Aeroporturi nu pot funcționa în categoria în care sunt. De exemplu, pentru un Aeroport Internațional trebuie să ai parcare, legătură feroviară și mai multe. Le detailăm.
Cei care ar trebui să cunoască aceste aspecte sunt, în primul rând, cei din Tăuții Măgherăuș, dar și celebrul Paul Pece, cel ce și-a închinat toată activitatea lui, Zonei Metropolitane. Și atât! Ea există! Am și deschis o hartă reală a acestei zone. În jurul Aeroportului există terenuri care ar putea fi făcute parcări (o condiție obligatorie). Încă mai există! Dar se pare că se vând! Și este un pericol mare ca ele să dispară. Pe de altă parte, se poate vedea cu ochiul liber cum s-a construit fără nici o reținere în zone apropiate Aeroportului. Am aflat chiar că pe o porțiune, sunt proprietari din categoria barosani de rang înalt. Poate de aceea nimeni nu se sesizează că aceste case sunt construite prea aproape de Aeroport.
Pe de altă parte, în apropierea Aero­portului, firma ADIS a intrat în incapacitate, probabil va fi faliment. Probabil va dispărea, iar acolo este un teren generos, sunt clădiri, o oportunitate pentru dezvoltarea unor cerințe ale Aeroportului.

În Masterplanul pe Transport, raportul final, guvernul Cioloș, la pagina 509 sunt trecute cerințele pentru Aero­porturi. La categoria Regional, Aero­por­­tul trebuie să aibă legătură rutieră cu drumul principal, opțional legătură cu calea ferată, serviciul transport public obligatoriu, adică autobuz, opțional transport public cu tren, serviciul taxi opțional, parcare de lungă durată, opțional.
La categoria Aeroport Internațional toate serviciile de mai sus sunt obligatorii. În momentul de față lucrurile stau destul de rău, în sensul că unele dintre cerințe nu sunt operaționale pentru Aeroportul băimărean. Probabil ar trebui să ne hotărâm ce dorim, Aeroport Internațional sau Aeroport Regional. Alegerea nu ar trebui să fie grea și numai dacă ne uităm la vecinii din Suceava. Acolo a fost un Aeroport ase­mănător cu cel din Baia Mare. Suceava a trecut la categoria Internațional și într-un an a ajuns la un flux de 200 de mii de călători. În acest context, Maramureșul are cel puțin 100 de mii de maramureșeni plecați la muncă în Europa. Pentru ei, mai ales, ar fi util un Aeroport Internațional. Pe de altă parte, mediul de afaceri cere de mult timp deschiderea căii aeriene spre Europa. În curând UAC va deschide o nouă fabrică în apropierea Aeropor­tului, iar curse internaționale sunt de maximă impor­tanță pentru firma cu sediul în Dumbră­vița. Tot recent, Liviu Dragnea, în vizita făcută în Maramureș a remarcat UAC despre care a spus că este cea mai modernă fabrică din România și nu se poate să nu avem acest Aeroport des­chis pentru a sprijini dezvoltarea firmei.
Dar în Tăuții Măgherăuș mai sunt firme care au nevoie, ca de aer, de un Aero­port Internațional, să numim doar Optibelt și ATP.
Foarte importantă este și legătura pe calea ferată. În logica lucrurilor ar trebui ca Baia Mare să aibă cursă feroviară spre Aeroport, dar cum Baia Mare este un capăt de linie ferată, e greu să asiguri un astfel de transport obligatoriu. Și atunci revenim la un proiect pe care GAZETA de Maramu­reș l-a prezentat în urmă cu ceva timp. Gara Bușag este așezată într-un loc ideal pentru a deservi astfel de cerințe. Gara există, modernizarea nu ar necesita fonduri foarte mari. În Europa civilizată nu se mai poartă gări mari, cu săli de așteptare și tot felul de chestii. Sunt gări minimalist construite, iar pe peron se află toate facilitățile din lume, să iei bilet și tot ce mai este necesar.
Pe o astfel de logică, Gara din Baia Mare nu mai este necesară. Autogara ar putea fi pe post de gară, iar Gara ar putea fi orice altceva: pavilion expo­zițional, magazin mare sau teren pe care să se construiască altceva. Legă­tura cu Bușag să se facă pe curse de tren cu un orar adecvat curselor avia­tice și a curselor pe calea ferată. Practic, ar fi un tren ce ar merge doar între Baia Mare și Bușag.

Dacă privim harta pe care o publicăm, ar fi un tot unitar. Baia Mare, Bușag, Aeroport, Tăuții Măgherăuș. Investi­țiile în drumurile care să facă legătura între aceste puncte, acolo unde nu sunt, nu necesită foarte mulți bani. Sunt porțiuni de câte 500 de metri sau ceva mai mult. Desigur, pentru a vedea așa ceva trebuie să ai un pic de viziune, de dorință de a face ceva pentru comunitatea mare a maramure­șenilor, iar unii dintre scriitorii de proiecte, așa tineri cum sunt, nu au nimic din aceste atribute, poate doar să își mărească pa­trimoniul personal.

 

 

Ce este Master Planul?

În procesul de definitivare a Master Planului General pe Transport, încă din 2014, au avut loc o serie de consultări desfășurate cu societatea civilă. După parcurgerea acestei etape au fost inițiate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene pentru definitivarea acestui document. MPGT a fost agreat de Comisia Europeană.
Totodată, documentul a fost prezentat comisiilor de specialitate de la nivelul Parlamentului României.
În iunie 2016, Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea do­cumentului strategic Master Planul General de Transport al României a fost supus consultării publice și dezbaterii în cadrul Comisiei de Dialog Social.
Master Planul General de Transport al României este documentul care stabilește principalele direcții de dezvoltare ale infrastructurii de transport din România, pe toate modurile de transport: rutier, fe­roviar, naval, aerian și multimodal. Master Planul reprezintă cadrul general de dezvoltare, sursele de finanțare, strategia de implementare a proiectelor, precum și asigurarea activității de întreținere și reparații curente pentru infrastructura de transport național până în anul 2030.
 

 

De ce Gara Bușag?
 

Și la materialul anterior, cel cu proiectul Gării Bușag au fost voci care au spus că proiectul este o fantezie.
În aparență pare a fi o prostie să renunți la Baia Mare și să muți transportul feroviar al municipiului pe Gara Bușag. Dar să explicăm de ce ar fi utilă o astfel de mișcare.

În același Masterplan, actul de căpătâi al infrastructurii românești în următorii ani, la capitolul căi ferate se vorbeşte de reabilitarea, modernizarea căilor ferate, pe regiuni, pe noduri feroviare. Pe partea de nord, nord-vest avem punct nodal Cluj cu un trafic mare pe linia de Oradea până în Satu Mare și Baia Mare. În document se vorbește de un tren regional pe această rută. Să ne imaginăm un cerc în care se mișcă acest tren. De fapt este trei sferturi de cerc. Din Baia Mare nu mai merge niciunde. De aici trenul se întoarce, merge la Satu Mare... Concluzia este următoarea: Baia Mare este o fundătură pe partea de cale ferată. Și vedem, chiar dacă ne uităm pe harta scoasă de noi, că Bușag se află într-o poziție foarte bună. O gară Bușag funcțională ar prelua tot acest trafic, iar Baia Mare ar fi legată de Gara Bușag cu curse interne de tren. Curse care merg din juma în juma de oră. Se câștigă timp, bani, se descongestionează un trafic ce va fi greu și infernal, mai ales după ce va începe să funcționeze groapa ecologică, fabricile de lângă Aeroport și traficul rutier în creștere. Pe aceeași logică ar trebui să se urgenteze construirea Drumului Rapid. Dezvoltarea economică a zonei va face ca unicul drum care merge la Satu Mare să devină o povară. Să ne imaginăm ce se va întâmpla când se blochează circulația pe Dura. Așa ca atunci când are loc Festivalul Baloanelor. O bucată de drum
de sub un kilometru o faci în mai bine de o oră.

Acum se blochează pe motiv de festival, dar la un trafic intens, zilnic, blocajele vor fi zilnice, foarte dese. Un Drum Rapid este mai mult decât necesar!