• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 28 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 4 Martie , 2019

Nu trageți dom’ ministru, sunt un biet cormoran!

Se pare că „piscina” ministrului Daea, în care fac baie cormoranii, are legătură cu râurile Someș și Lăpuș I Recent, Comisia pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond Cinegetic a Senatului României a discutat problema cormoranilor și, ulterior, Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor a anunțat că se lucrează la modificarea legii vânătorii, astfel încât aceste păsări, în prezent protejate de lege, să poată fi vânate I Culmea, argumentul modificărilor l-ar constitui plângerile primarilor maramureșeni, care susțin că fauna râurilor Lăpuş şi Someş este grav afectată de populaţia de cormorani I Cât e tragic și cât e comic în epopeea cormoranilor și, mai ales, cine e cu adevărat inamicul numărul 1 al faunei din râuri: poluarea sau cormoranii?

 

De când ministrul Agriculturii, Petre Daea i-a catalogat drept „dușma­nul numărul 1 al pisciculturii” , cormoranii au devenit cele mai celebre păsări din România. „Nerușinatele” păsări care nu se mai feresc de oameni și „fac baie în piscină” au invadat și Maramureșul. Ba mai mult, județul „caprei negre” a devenit argumentul suprem pentru modificarea legii vânătorii, astfel încât, din specii protejate, cormoranii să devină în viitor țintă pentru vânători. Cum s-a ajuns la această isterie?

Din perspectivă oficială, lucrurile sunt extrem de serioase. Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, a declarat săptămâna trecută că se lucrează la modificarea legii vână­torii, astfel încât să poată fi vânați cormoranii, specie protejata de lege, dar care constituie un pericol real pentru fondul piscicol, creând pro­bleme serioase pe râurile Someș și Lăpuș, din Maramureș.
Declarațiile alarmante ale ministrului au venit după ședința Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond Cinegetic a Senatului României, care s-a ținut la Bistrița și în care a fost dis­cutată inclusiv problema cormo­ranilor.

Potrivit guvernanților, primarii ma­ramureșeni participanți la ședință au explicat faptul că fauna râurilor Lăpuş şi Someş este grav afectată de populaţia de cormorani care s-a ins­talat pe malurile apelor, în urmă cu un an, şi a decimat peştii din cele două râuri. Problema cormoranilor a fost discutată și la ședința de săptămâna trecută de la Palatul Administrativ, care a avut ca temă de discuție pagubele provocate de porcii mistreți, și unde primarul comunei Recea, Pavel Octavian, a ridicat și problema cormoranilor:

„Am încercat și la minister să luăm legătura, nu știu de ce, dar cred că numai la noi nu se dorește să se modifice legea vânătorii. Am ridicat și problema cormoranilor. Domnule prefect, vreau să vă spun că din 21 de state europene, suntem singurii, noi, statul român, care nu am cerut ca să putem să împușcăm această pasăre care numai distruge”, a declarat primarul comunei Recea, Pavel Octavian.
Primarul din Recea a ridicat această problemă și în plenul adunării ge­nerale a Asociației Comunelor și Orașelor din România, eveniment care a avut loc weekendul trecut, și a sesizat și Agenţia de Mediu și Ministerul Agriculturii, arătând că este vorba despre un fenomen grav: „Situaţia este deosebit de gravă, iar peştele existent pe cele două cursuri de apă - Lăpuş şi Someş - este consumat de o colonie de cormorani care s-a aşezat aici în urmă cu un an de zile. Practic, peştele existent pe cele două râuri este vânat de aceste păsări care, întâmplător, s-au aşezat în zonă. (...) E primul fenomen grav cu care ne confruntăm pe partea de protecţia mediului şi cred că legile ar trebui ajustate ca să permită echilibrarea situaţiei”.

Pornind de la aceste informații alarmante, am vrut să verificăm cât de gravă e situația. Potrivit informa­țiilor vehiculate la nivel național, o astfel de populație de cormorani
s-ar fi stabilit la Tămaia. Primăria confirmă informația, dar spune că situația nu e atât de gravă și nici cormoranii atât de mulți.
Nici la Primăria Târgu Lăpuș lucrurile nu se văd atât de sumbru. Primarul Mitru Leșe spune că nu a văzut niciun cormoran în zonă.

Am întrebat specialiștii. Viorel Co­roian, ranger, preşedintele Asocia­ţiei de pescuit sportiv „Cheile Lă­­pu­şului”, un om care cunoaște extrem de bine Rezervaţia naturală „Cheile Lăpuşului” spune că fe­nomenul nu e nici nou și nici atât de periculos pe cât e prezentat: „Acest fenomen datează de prin 2009. Cormoranii nu mănâncă tot peștele, mănâncă specia care e expusă, în special scobarul și al doilea aspect este că vin într-o perioadă în care apa e într-un debit scăzut. Dacă ar fi apa într-un debit constant, ar avea șanse și peștele să scape. Dar cormoranii nu reprezintă un pericol mai mare pentru peștii de pe râul Lăpuș decât poluarea cu ape de mină, în legătură cu care tace toată lumea.
Au minimalizat poluarea cu ape de mină și au pus vina pe cormorani. Adevărul este că cormoranii repre­zintă o specie care se hrănește natural, ei într-un fel anume au depășit ca și populație spațiul de echilibru cinegetic. La noi, dacă sezonul e bun, pot să stea două săptămâni, timp în care decimează populația piscicolă de pe apele mici. Cormoranul siberian, căci despre el e vorba, este foarte rezistent, e imun la temperaturi scăzute. Am monito­rizat și am văzut stol chiar și de 300 de cormorani care migrau în aval și în amonte de zonele de curs de apă și s-au identificat câteodată chiar trei stoluri pe râul Lăpuș. Nu s-a exa­gerat această problemă, dar nu s-a explicat statistic și științific. Cormoranul poate consuma un kg de pește pe zi, calculând pe trei stoluri ar fi o tonă de pește pe zi, pe 30 de zile dacă ar sta sunt 30 de tone, dar nu are de unde să se hrănească 30 de zile, de aia perioada lor de pescuit, de vânare în apele mici e redusă la o săptămână-două în două sezoane. Ei migrează în funcție de necesitatea hranei și în funcție de ceea ce le oferă habitatul respectiv. Nu știu câtă lume știe, dar ei vânează în haită. La ce mă refer? O echipă formează un cerc mare în mijlocul apei, bat din aripi și adună peștii în mijloc și cealaltă echipă vine din văzduh și intră în apă și îi vânează. Apoi fac schimb. Ei vânează pentru că au nevoie de mâncare.
Am văzut acum 2-3 zile stoluri de 40-50 de exemplare, dar și mai reduse, de 4-5 exemplare, se depla­sează foarte rapid, au o viteză de peste 60 de km/oră, rezistă foarte mult sub apă înghețată, chiar i-am văzut iarna, vânând, prinzând pește, se băgau sub gheață, rezistau aproape 2 minute. Nu este un fapt major, cu efect atât de degradant asupra speciilor, cum este poluarea. Noi, oamenii, și poluarea suntem mult mai dăunători față de populația piscicolă decât cormoranii. Dar acum dăm vina pe cormorani pentru că ei săracii nu pot să conteste în instanță, să vină cu argumente, nu se pot apăra. Dar sunt și niște zone în care peștii au refugii naturale, unde nu pot vâna nici cormoranii”.

Viorel Coroian spune că propunerea de modificare a legii va fi mai greu de pus în practică, deoarece cormoranii nu sunt comestibili, așa că nu va avea nimeni interesul să-i vâneze: „Cormoranii nu sunt comestibili, au un miros respingător, nu e o faună care să atragă vânătorii. Probabil, chiar dacă se va modifica legea vânătorii și se va da liber la vânat, agenții economici care au zone piscicole vor trebuie să plă­tească vânătorii, pentru că nu au niciun interes să-i împuște. Trebuie să-i motiveze într-o formă sau alta ca să-i vâneze. E foarte greu să faci un echilibru în populația de cormorani, având în vedere că ei migrează, nu știi care e cormoranul care a fost numărat sau altul care vine. Va fi dificil de pus în practică”.
Mai mult, cormoranul nu e singurul care „decimează” popu­lația pisci­colă: „Pe râul Lăpuș avem, mai ales în zona de rezer­vație, cel puțin 12-13 familii de vidre, cu pui, care consumă tot pește. Nu este doar cormoranul cauza. Și apoi conceptul de a pescui recreativ e altul, prinzi peș­tele și îl lași, eventual iei unul acasă, doar noi nu suntem cormorani”, spune Viorel Coroian.

Într-adevăr, guvernanții atât de porniți să „stârpească” cormoranii, au tăcut chitic anul trecut, când poluarea cu ape de mină a făcut ra­vagii pe râul Lăpuș. Atunci, în urmă cu aproximativ un an, în urma sufocării cu metale grele, aproximativ 3 tone de pește și puiet din râul Lăpuș au murit - aproximativ 90% din fauna piscicolă - exact în perioada de prohibiție a faunei piscicole. Victima principală a fost tot scobarul, specia preferată a cormoranului.
Poluarea cauzată de deversarea ape­lor de mină de la Băiuț a afectat întreg ecosistemul și se estima că „efectele” vor fi șterse doar în 5 ani. Ce s-a întâmplat în urma acestui dezastru ecologic? Nimic. Stațiile de epurare ale minelor tot nu funcţio­nează, iar autoritățile par că s-au obiș­nuit cu poluarea, care, deh, oricum nu e la fel de dăunătoare ca și cormoranii. Sau poate tot cormoranii sunt de vină și pentru deversarea apelor neepurate de mină în râuri, și pentru modul în care s-au închis minele, și pentru modul în care s-au făcut lucrările de ecologizare.

 

 

Și totuși, ce e cormoranul?
 

Cormoranii (Phalacrocoracidae) sunt o familie de păsări acvatice care fac parte din ordinul Pelecaniformes. Ele sunt păsări de talie mijlocie care trăiesc și cresc puii în colonii și uneori ating dimensiuni considerabile. Denumirea de „cormoran” provine din limba latină „corvus marinus” (în traducere „Corb de mare”). Cormoranii au o mărime mijlocie cu lungimea corpului între 0,45 si 1,0 m, având o greutate între 360 şi 2800 grame, pe insula Galapagos cormoranii ating greutatea de 4000 de grame. După culoarea penajului sunt cormoranii negri și cormoranii de culoare albastru închis care în perioada clocitului au un luciu metalic. Păsările nu prezintă un dimorfism sexual deosebit, masculii fiind în general mai mari ca femelele. Puii de cormorani au o culoare brună-cenușie pe abdomen, cu nuanțe mai deschise. Păsările au un cioc terminat la capăt ca un cârlig, un gât lung și o coadă în formă rotunjită, formată din pene rigide. Nu au glande uropigene, de aceea, după scufundări repetate, își usucă penele stând cu aripile întinse în bătaia soarelui. Cormoranii trăiesc pe coastele mărilor, dar și în apropierea unor bălți sau râuri înconjurate de vegetație. Sunt păsări diurne și care consumă o cantitate mare de pește pe care-i vânează prin urmărirea lor rapidă sub apă. Nu sunt agreate de pescari din cauza consumului mare de pește care pot fi de lungimi între 5 și 60 de cm, sau pentru că uneori rup plasele de pescuit. În afară de pești consumă melci, moluște, crustacee, viermi și cefalopode mici. Păsările sunt răspândite pe toate continentele în afară de Antarctica, însă cele mai multe specii trăiesc în regiunile tropicale și regiunea sudică a zonelor temperate. Nu se găsesc cormorani în Asia Centrală sau Asia de Nord ca și în regiuni întinse din Canada sau regiunile calde aride. În Japonia, China sau Indonezia, păsările sunt dresate pentru pescuit. În România au ca habitat principal Delta Dunării.

 

Cormoranul, inamicul public numărul 1

„Cormoranii aceştia sunt în toată ţara. Această temere formidabilă a inginerilor piscicoli trebuie luată în seamă. Dacă mănâncă mii de tone de peşte, dacă distrug pepiniere piscicole, dacă scot din apă tot şi pleacă. Peştele este cel mai valoros filtru natural. Dacă iei calitatea apei la intrarea şi la ieşirea din amenajarea piscicolă, constaţi că apa este mai valoroasă la ieşire decât la intrare, pentru că există această masă în zona respectivă, microorga­nismele care purifică apa respectivă. Nu exis­tă un pescar în România care să nu reclame că nu poate să ia peş­te­le din cauza cormo­ranului. Este duşmanul numărul unu al peştelui”.
Ministrul Petre Daea, la TVR

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.