Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 10 Martie , 2017

Moment emoţionant dedicat lui George Pop de Băseşti (1835-1919)

de Gazeta de Maramures

În contextul proiectelor şi programelor culturale pe care Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş le desfăşoară în această perioadă premergătoare Centenarului Marii Uniri, unul dintre obiective îl constituie evidenţierea rolului important pe care personalităţi din Maramureş l-au avut în pregătirea şi desfăşurarea momentului istoric de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918.

 

 

Astfel, în ambientul expo­ziţiei temporare „George Pop de Băseşti şi idealul uni­tăţii naţionale” (deschisă la sediul muzeului în decembrie 2016), s-a desfăşurat, la sfârşitul lunii februa­rie 2017 (când s-au împlinit 98 de ani de la trecerea sa în eternitate), un mo­ment omagial dedicat lui George Pop de Băseşti (1 august 1835-23 februarie 1919). Printre participanţi au fost elevi şi profesori de la Liceul Teoretic „George Pop de Băseşti” din Baia Mare şi Ulmeni, de la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” şi Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare.

Într-o atmosferă plăcută şi colocvială au fost reliefate evenimentele istorice care au conturat mişcarea naţională românească din Transilvania din a doua jumătate a secolului XIX şi începutul secolului XX, evenimente în care George Pop de Băseşti s-a implicat cu hotărâre, devenind încă din timpul vieţii sale un simbol al acesteia şi un lider respectat al românilor. Prin inter­venţiile lor, Viorel Rusu, directorul mu­zeului, Lucia Pop, muzeograf, şi Ioan Călăuz, primarul comunei Băseşti, au conturat viaţa şi activitatea lui George Pop de Băseşti, punând accent pe detalii mai puţin cunoscute.

Ideea unei strânse colaborări institu­ţionale pentru pregătirea Centenarului Unirii a fost abordată, cu propuneri concrete vizând modul în care elementele de istorie locală pot şi trebuie să fie integrate în istoria naţională, de către profesorii Adrian Şovago şi Lu­cian Miclăuş, iar domnul învăţător Viorel Radu, de la Şcoala Gimnazială „Vasile Lucaciu” din comuna Apa, şi-a exprimat intenţia de a participa la aceste proiecte, dar şi bucuria de a fi parti­ci­pat la o astfel de manifestare de suflet.
La final, elevii de la Liceul Teoretic „George Pop de Băseşti”, coordonaţi de profesorii Oana Taloş şi Valer Dumi­traş, au încântat asistenţa printr-o prezentare artistică a personalităţii celui care era numit, cu dragoste şi respect „bâtrânul naţiei” şi au cântat Imnul lui George Pop de Băseşti, imn cu care începe zilnic programul acestei insti­tuţii de învăţământ.
În spaţiul expoziţional, vizitatorii au putut să cunoască elemente legate de personalitatea lui George Pop de Băseşti (1835-1919) şi să admire mobilier de epocă, bustul marelui om politic modelat de sculptorul Ioan Marchiş, precum şi portretul realizat de Mircea Vremir. Totodată, a fost expus tabloul Triptic realizat de pictorul şi graficianul român Octavian Smighels­chi, lucrarea având valenţe memoriale deosebite datorate faptului că a fost în posesia unuia dintre cei mai cunoscuţi lideri politici români la cumpănă de veacuri, George Pop de Băseşti.

Momentul realizării acestei lucrări are la rândul său semnificaţii istorice. În contextul desfăşurării, pe tot parcursul anului 1906, a unor ample manifestări prilejuite de împlinirea a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani, ma­nifestări desfăşurate sub egida Aso­ciaţiunii Transilvane pentru Litera­tura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA sibiană), a fost organizat un concurs de artă plastică, lucrările urmând a fi premiate.

Printre operele participante şi expuse
s-a aflat şi acest tablou al lui Octavian Smighelschi, intitulat generic Triptic. În timpul expunerii lucrărilor participante, tabloul, căruia i s-a decernat premiul II, a fost achiziţionat de George Pop de Băseşti. Cu siguranţă a fost sensibilizat de conţinutul tematic, de mesajul istoric, dar şi de frumuseţea picturii.

George Pop de Băseşti a aşezat la loc de cinste frumoasa lucrare în deja binecunoscuta şi primitoarea reşedinţă a sa din Băseşti. Distinşii oaspeţi, care s-au perindat de-a lungul anilor pe acele frumoase meleaguri ale Codrului, primiţi şi găzduiţi de George Pop şi de fiica sa Elena (Pop Hossu Longin, 1862-1940), erau cu toţii impresionaţi de istoria condensată redată pe pânză, dar şi de măreţia tabloului.
Compoziţia ca atare şi tehnica de execuţie emană o vizibilă influenţă a picturii de frescă bisericească de la începutul secolului XX atestând cunoş­tinţele din acest domeniu ale autorului. Lucrarea este executată în tempera pe pânză având dimensiunile 1,480 m/2,150 m. În partea superioară, o construcţie simbolică pune faţă în faţă două momente importante din istoria românilor. În câte un medalion sunt încadrate portretele din profil a prota­goniştilor acelor evenimente, respectiv al împăratului roman Traian şi al domnitorului României Carol I, iar într-un medalion central se află inscripţia „106 Trecerea Dunării 1877”. Între aceste elemente decorative şi tematice sunt intercalate scenele: trecerea Dunării de către romani (106), în partea stângă iar în partea dreaptă trecerea Dunării de către armata română (1877).
Din punct de vedere tematic, tabloul este structurat în trei registre principale cu următoarele subiecte: câmpul din stânga reprezintă un tablou votiv, asemănător domnitorilor români ctitori de biserici; câmpul din mijloc repre­zintă o frumoasă scenă câmpenească în care membrii unei familii desfăşoară tradiţionale munci agricole, registru care ocupă cea mai întinsă suprafaţă a tabloului; câmpul din dreapta aduce în faţa noastră o scenă din războiul pentru independenţă a României din 1877-1878.
În partea inferioară a tabloului este distribuită în mod uniform, cu litere arhaice, inscripţia: „Prin veşnică muncă roditoare pomenind mărirea străbună prin vechea evlavie şi gloria nouă spre siguranţa viitorului harnic”. Culorile sunt calde şi plăcute, predomină auriul care conferă ansamblului tematic o luminozitate aparte.
Tabloul a fost achiziţionat în anul 1978 de către muzeul din Baia Mare, fiind valorificat prin expunere chiar în acel an în cadrul expoziţiei „Centenarul Războiului pentru independenţă a României, 1877-1878”. După aceea
şi-a reluat locul de odinioară în vechea reşedinţă de la Băseşti, azi muzeu memorial.

 

 

Lucia POP