Miza: patru miliarde de euro. Exploatarea de la Roşia Montană şi procesul de la Washington!

Canadienii de la Gabriel Resour­ces, care controlează Roșia Montană Gold Corporation, solicită la Curtea Interna­țio­nală de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari din partea statului român pe motiv că a blocat proiectul minier de la Roșia Montană. Canadienii fac referire la prevederile tratatului investiţional semnat de România şi Canada în 2009 şi intrat în vigoare în 2011. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj la Centrul Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID) împotriva României. Reclamaţia a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu preşe­dintelui, premierului şi Guvernului României, invitând autorităţile române să discute găsirea unei soluţii amiabile, la care nu a primit nici un răspuns. Conform tratatelor bilaterale între România, Marea Britanie şi Canada (unde sunt înregistrate filialele „Gabriel”), companiile britanice şi canadiene au dreptul să dea România în judecată dacă consideră că acţiunile sta­tului le aduc prejudicii.

Zăcământul de aur este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, circa 20.000 de lingouri, a fost con­cesionat în vederea exploatării către compania RMGC. Compania este contro­lată de firma canadiană Gabriel Resour­ces, care deţine 80,46% din capitalul social. Statul, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.
În spatele companiei canadiene Gabriel Re­sources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paul­son, Beny Steinmetz şi Thomas Ka­plan.
Un raport internaţional făcut public în 13 februarie 2017 de Corporate Europe Observatory, o organizaţie cu sediul în Bruxelles, arată că „Gabriel Resources” şi guvernul român ţin departe de ochii pu­blicului datele acestui proces, iar documentele esenţiale rămân secrete. Audie­rile nu au fost transmise online, ci prin televiziune cu circuit închis, numai pentru cei care se aflau în clădirea tribunalului, fără acces la prezentările powerpoint făcute de părţi. Documentul aduce o informaţie inedită şi surprinzătoare legată de faptul că un fond de pe Wall Street pariază împotriva statului român şi susţine financiar compania „Gabriel Resources” în acest proces, urmând să primească o felie serioasă din eventualul câştig. Este vorba despre „Tenor Capital Management” care plăteşte avocaţii companiei, în schimbul unui procent din câştig. Fondul este specializat în asemenea operaţiuni.

Procesul este în desfăşurare, iar termenele se întind pe perioade lungi de timp. Zilele trecute, mai multe organizaţii care apără interesul public din Roşia Montană au depus la sediul Băncii Mondiale o in­tervenție în procesul de arbitraj prin care „Gabriel Resources” cere despă­gubiri de 4 miliarde de dolari de la statul român. În această solicitare amicus curiae, echipa juridică prezintă noi date și perspective referitoare la încălcările drepturilor omului, pe care le-au suferit membrii co­munităţii care s-au opus planurilor de construcție a celei mai mari exploatări aurifere în carieră deschisă din Europa. De asemenea, solicitarea prezintă în detaliu efectele devastatoare asupra comunității locale pe care le-a avut proiectul minier al companiei miniere, firma canadiano-britanică „Gabriel Resources”.
Pentru că nu a reușit să deschidă exploatarea minieră, compania încearcă acum să obțină suma de 4 miliarde USD, pe baza ISDS - mecanismul de solu­ționare a disputelor dintre investitor și stat - prevăzut în tratatele de investiții semnate de România cu Canada și Marea Britanie.
În încercarea sa de relocare a comunității locale, compania a încălcat numeroase principii internaționale de drepturile omului, au afirmat organizaţiile care apără interesul public din Apuseni. Dacă ar fi fost realizată, exploatarea minieră ar fi nivelat patru munți, ar fi distrus vestigii arheologice și ar fi folosit mii de tone de cianură, au spus în repetate rânduri, aceste organizaţii. Ele fac referire la accidentul ecologic din Baia Mare.
În România este încă vie amintirea dezas­trului de la Baia Mare din 2000, când un baraj de la alt proiect minier a cedat, iar apa contaminată cu cianuri a fost de­versată în Dunăre și în alte cursuri de apă din zonă.
Atât statul, cât și compania și-au depus argumentațiile la Tribunalul ICSID, dar niciuna dintre acestea nu ia în considerare perspectiva și experiența comunităților locale. Solicitarea amicus curiae explică modul în care compania a încălcat legislația din România și din UE și de aceea nu ar trebui să fie protejată de dreptul investițiilor internaţionale.

În numele Asociației Alburnus Maior din Roşia Montană, al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) și al Greenpeace România, avocați ai societății civile de la Centrul pentru Drept Internațional de Mediu (Center for International Environmental Law, CIEL), Client Earth și Centrul European pentru Drepturi Constituționale și Drepturile Omului (European Center for Constitutional and Human Rights, ECCHR) au depus solicitarea amicus curiae pentru a asigura faptul că tribunalul va lua în considerare în mod co­respunzător aceste perspective esențiale.
Audierile sunt programate pentru decembrie 2019.