Mining Watch şi abuzul în serviciu de la „mina cu cianuri!”. Râsu’-plâsu’!

Nicolae TEREMTUŞ

Mining Watch România a descoperit că modifi­că­rile aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală vor favoriza corupția din jurul proiectului minier de la Certej - Hune­doara. Mai exact, este vorba despre eliminarea din lege a abuzului în serviciu săvârșit în favoarea unui terț. Dacă această infracțiune va dispărea, un lung șir de fapte de corupție vor fi băgate sub preș, iar construcția minei cu cianuri de la Certej va putea continua nestin­ghe­rită, se mai arată în comunicatul respectiv.
Dincolo de formulările ce trădează o necunoaştere crasă a subiectului, din punct de vedere tehnic, se fac referiri la abuzul în serviciu, fără a se explica ce ar însemna dispariţia acestei infracţiuni, în raport cu activitatea economică de la Certej. În urma discuţiilor cu avocatul penalist băimărean, Ioan Blăjan, pe subiectul abuzului în serviciu, am sesizat că  Mining Watch România dă o interpretare proprie acestor modificări. Discuţia avută cu Ioan Blăjan nu a avut ca subiect opinia Mining Watch, ci discuţia la modul general. În cursul zile de azi (joi, n.red.) am primit comunica­tul ONG-ului şi am interpretat cele spuse de avocatul băimărean. Pentru început, prezentăm comunicatul Mi­ning Watch.
„În primăvara acestui an, DNA Alba a început urmărirea penală pentru infrac­țiunea de abuz în serviciu, identificată în transferul proprietății a peste 200 de hectare de pădure. Această imensă suprafață de pădure a fost trecută din domeniul statului în domeniul Primă­riei Certej. Pe acest teren, ar urma să se construiască iazurile de decantare ale minei cu cianuri Certej. Cei implicați în afacere sunt primarul din Certej, Petru Cîmpian, directorul Ocolului Silvic Simeria și membri ai Comisiei județene Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenu­rilor. Ei au lucrat în beneficiul companiei miniere, nu al cetățenilor pe care îi reprezintă.
Dacă modificările Codului Penal vor intra în vigoare, iar abuzul în serviciu în folosul unui terț va fi dezincriminat, atunci dosarul DNA Alba ar putea fi clasat. Fapta comisă de autoritățile locale și județene din Hunedoara nu va mai fi prevăzută ca infracțiune și prin aceasta va dispărea gravitatea legăturii bolnăvicioase dintre primărie, consiliul județean și Deva Gold, titularul proiectului minier.
Deva Gold are nevoie ca de aer de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locație posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare, după cum arată studiile de fezabilitate. Dar pentru construirea lor, compania avea două mari provocări: să obțină dreptul de folosire și să taie pădurea. Dacă pădurea ar fi ajuns la vechiul proprietar, Obștea, aceasta nu ar fi avut dreptul să o vândă (conform legii) și terenul nu ar fi putut să ajungă în mod legal la Deva Gold. Dar prin faptul că pădurea a ajuns în proprietatea Primăriei, transferul s-a realizat rapid și fără dureri de cap către compania minieră. Primăria și Deva Gold au semnat un contract de concesiune pe douăzeci de ani, la mai puțin de o lună de la obținerea titlului de proprietate. În temeiul acestei înțelegeri, Deva Gold a început procedura de scoatere din fondul național forestier a pădurii pentru a putea defrișa și demara construirea iazurilor de decantare.”, a explicat Roxana Pencea Brădățan, director fondator Mining Watch România.

„Investigația a scos la lumină un istoric funciar complicat, ce are ca punct central vechile păduri ale Obștei Agricole Măcrișul, formă asociativă similară composesoratelor. În 2010, deși exista un proces de reconstituire a proprietății Obștii asupra pădurii, autoritățile locale și județene au decis împroprietărirea abuzivă a Primăriei cu exact aceeași pădure. La doar o lună de la obținerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani.”, se arată în comunicatul ONG-ului.

Constatările noastre

Nu există nicăieri în lume, „mină cu cianuri”! O formulare idioată prin care se doreşte inducerea în mentalul colectiv că mina de la Certej, sau oricare altă mină de neferoase din România, este un fel de rezervor nelimitat de cianură. Ceea ce este o minciună! La Certej nu există cianură decât cea folosită în procesul tehnologic. Subiectul prezentat de ONG se referă la Iazurile de decantare, care de asemenea sunt prezentate ca fiind lacuri cu cianuri, în alte articole ale ONG-ului. Ceea ce este, de asemenea, o prostie. În procesul tehnologic rezultă sterilul care are un conţinut de cianură ce este neutralizată la ieşirea din flux şi depunerea pe iazul de decantare. Acest iaz astfel construit este unul obişnuit, ca sutele de iazuri de prin toată ţară sau din alte părţi.
Referitor la povestea cu abuzul în serviciu în favoarea unor terţi putem spune următoarele. Pe liniuţe şi pe înţelesul tuturora!
- Este un punct de vedere al celor în discuţie.
- Este adevărat că în noua formă dispare ca infracţiune fapta în favoarea terţului.
- Dar noua reglementarea nu face decât să reaşeze firesc, raporturile civil/penal, cu privire la conduita funcţionarului public, derivată din nerespectarea legii primare.
- În comunicat sunt acuze subiective. Dacă cei de la DNA apreciază că actele abuzive au fost făcute în interes şi personal, nu au decât să dovedească că s-au obţinut foloase şi atunci este luare de mită.
- Sigur că vor mai exista nemulţumiri în legătură cu aşa zisa dezincrimi­nare, dar forma de bază rămâne şi dacă funcţionarii cu intenţie au încălcat legea, vor răspunde în forma simplă a abuzului în serviciu, sub rezerva dovedirii activităţii.