Mineritul neferos în faţa presiunilor! Ce face Bădălău?

După instalarea în funcţia de ministru al Economiei, Niculae Bădălău a început să facă promisiuni aşa cum au făcut toţi miniştrii ajunşi pe fotoliul de ministru. Din promisiuni s-a ales praful, iar praful s-a depus pe mobila stil a cabinetului ministerial. Nimic nou sub soare! În tradiţia miniştrilor ai Economiei, Niculae Bădălău a crezut că e simplu să conduci un minister foarte important pentru economie, doar din birou şi cu pixul. Pe de altă parte, se pare că şi ministrul actual a fost prins într-un păienjeniş de interese ale unora sau altora. Într-un material de presă apărut în capitală se prezintă o adevărată caracatiţă ce încearcă să confişte ce a mai rămas din mineritul neferos românesc. Printre posibilele victime, şi Remin Baia Mare. Prezentăm parte din care mineritul nordului ar putea intra în „portofoliul unor profitori”.

Recent am fost la Remin şi am vorbit cu cei de acolo despre situaţia în care se află compania. Am întrebat dacă mai sunt noutăţi şi care este stadiul procedurii de insolvenţă. Oficial, nu se întâmplă mai nimic, în sensul că au fost mai multe firme, în ultimele luni, interesate de Remin, de minele de aici. A urmat procedura legală, afirmă conducătorii companiei, au cerut date şi infor­maţii şi au plecat la Bucureşti pentru alte discuţii cu cei din minister, urmând ca în funcţie de rezultatele obţinute să depună oferte sau nu.

Noi am aflat că printre firmele interesate s-ar afla şi o firmă din Turcia. Cei de la Remin nu au comentat, dar specialişti din sistem spun că este puţin probabil să fie o astfel de firmă. Cele mai interesate şi mai interesante sunt cele din Canada, SUA şi din Anglia sau Africa de Sud. Nu putem afirma cu fermitate care ar fi cele interesate de nord, dar putem spune că Remin mai are resurse care pot fi valorificate cu succes şi cu profit.
Pe de altă parte, ne amintim că Bădălău afirmase că în vară vor începe activitatea în mineritul neferos câteva mine ce vor fi redeschise. Printre ele se aflau şi cele de la Remin. Anunţul de atunci a produs emoţie în rândul maramureşenilor şi, de ce nu, o rază de speranţă.
Din păcate, nu s-a întâmplat nimic! Pentru a redeschide mineritul, aşa cum afirmă specialiştii şi cum a scris şi minunatul nostru săptămânal, pentru a redeschide minele închise, fie exploatări în subteran, fie cele de suprafaţă, este nevoie de o hotărâre de guvern. Mineritul a fost închis prin HG, tot aşa se poate redeschide. Aşa spune legea. De asemenea, este nevoie de o nouă Lege de Minelor. Actuala lege este din 2003 şi e depăşită. Fără noua lege nu se pot deschide exploatările din mineritul neferos.
Iar pentru Remin este nevoie şi de o modificare a legii insolvenţei, altfel nu poate porni motoarele din nou.

Sunt mai multe modificări legislative necesare pentru o activitate din mineritul neferos. Toate acestea
le-au spus specialiştii de nenumărate ori şi tuturor miniştrilor care s-au perindat pe la ministerul Economiei sau cum s-a numit la vremea respectivă.
Mai mult, specialiştii adevăraţi au explicat că nu este profitabil redeschiderea mineritului pentru a vinde minereul extras altora, având în vedere că în România nu mai există uzine de preparare unde s-ar putea prelucra minereul extras. Iar mai departe, pe orizontală, nu mai sunt uzine care să prelucreze metalele obţinute. Aşa cu nu am avea ce face şi cu aurul extras, deoarece Banca Naţională nu mai cumpără metal nobil, afirmând că rezerva de stat este la un nivel suficient de ridicat.
O atitudine ciudată mai ales că în toată lumea se cumpără aur şi se măresc rezervele ţărilor respective.
În ceea ce priveşte industria mine­ritului neferos, în Europa, mai ales, ţările care au rezerve, dar care erau închise sau reduse, au reînceput să exploateze la maxim resursele avute şi pe orizontală au oferit industriilor respective de lucru.
Noi suntem la coada acestor ţări, nu redeschidem, nu avem uzine şi fabrici, cumpărăm totul din import pe bani grei, le dăm de lucru altora!
De aceea am considerat că este interesant de arătat materialul apărut în Bucureşti, o posibilă explicaţie pentru ce se întâmplă, sau nu se întâmplă la ministerul condus de Bădălău.

Textul prezintă interesele din jurul Minvest Deva şi minereurile nobile din munţii Apuseni.
Există două grupări de interese ce acţionează în jurul SC Minvest DEVA SA, societate deţinută de Ministerul Economiei, obiectivele vizate fiind:
- Haldele de steril auro-argentifer aferente fostei exploatări Barza, res­pectiv halda Bloju, halda Maria, halda Bunei (fostul iaz de avarie al Uzinei Barza);
- Cariera de minereu tip porphyri cu conţinut Au-Cu de la Valea Morii Nouă;
- Sterilul cu conţinut ridicat de me­tale preţioase Au-Ag din iazul de avarie tampon al fostei Uzine Gura Roşiei. Acest steril este depozitat în prezent în albia minoră a râului Abrudel, în proximitatea fostei uzine de preparare – flotaţia Gura Roşiei.
Primul este SC GOLD RUSH MI­NING SRL Oradea, controlată „de facto” de omul de afaceri româno-maghiar Pompiliu Sabin Tripa și reprezentată legal de Sanda Lenuța Bodea, soţia acestuia. Legătura lui Tripa cu Niculae Bădălău se face printr-o consilieră personală a lui Bădălău, cu origini în oraşul Beiuş, judeţul Bihor, aflată în relaţii foarte apropiate cu Pompiliu Tripa de peste 25 de ani.

Un alt grup de interese care vizează activele Minvest Deva SA este format în jurul SC TERRA RESOUR­CES LLC, reprezentată de Daniel Boldor și Dănuţ Lupu, împreună cu un partener american. Această grupare vizează următoarele obiective:
- Haldele de steril cu un bogat conţinut Au-Ag aferente fostelor exploatări miniere Barza, respectiv halda Bloju, halda Maria, halda Bunei (fostul iaz de avarie al Uzinei Barza);
- Cariera de minereu tip porphyri cu conţinut Au-Cu de la Valea Morii Nouă.

În raport cu obiectivul de la Valea Morii Nouă, TERRA RESOURCES acţionează de facto în numele EURO SUN MINING, care este proprietarul licenţei de exploatare ROVINA, situată în imediata veci­nătate a obiectivului Valea Morii Nouă, scopul fiind extinderea perimetrului de exploatare ROVI­NA prin încorporarea rezervelor omologate de Au-Cu din cariera Valea Morii Nouă care depăşesc 50 de milioane tone minereu (rezerve deschise, neatacate).
TERRA RESOURCES promovează încheierea de contracte de asociere în participaţiune cu toate societăţile miniere din portofoliul Ministerului Economiei, şi anume Băiţa SA, REMIN SA, MINVEST DEVA SA, în vederea obţinerii unui acces direct, fără emiterea unui act de reglementare din partea ANRM la re­zer­vele de minereu cu bogat con­ţinut polimetalic şi de metale pre­ţioase din cadrul fostelor exploatări miniere amintite.
Relaţionarea cu NICULAE BĂDĂ­LĂU are la baza o veche relaţie de prietenie a acestuia cu Dănuţ Lupu, fapt invocat de acesta atât în faţa funcţionarilor ANRM şi din Ministerul Economiei, cât şi în faţa directorilor generali ai companiilor miniere amintite.

Elocvente sunt presiunile efectuate asupra conduceri companiilor MINVEST, BĂIŢA, REMIN, cărora li
s-au prezentat gata completate, în vederea semnării, contractele de aso­­ciere în participaţiune cu TERRA RESOURCES (în cote de participare 80% TERRA RESOUR­CES şi compania de stat 20%). Scopul acestor contracte îl re­pre­zenta valorificarea imediata a mine­reurilor existente în diferite obiec­tive fără a parcurge etapele legale ale unei proceduri competitive de selecţie a unui partener privat prin structura DPAPS din cadrul ministerului şi în lipsa oricărui act de reglementare emis de ANRM. În urma refuzului celor trei directori generali de a da curs acestor acţiuni ilegale, Dănuţ Lupu a trecut la ameninţări directe, invocând con­secinţe imediate din partea ministerului condus de Niculae Bădălău, respectiv iniţierea unor acţiuni ale corpului de control al Ministrului Economiei sau, după caz, demiterea şi înlocuirea directorilor existenţi cu unii mai obedienţi.
Ca o confirmare suplimentară privind implicarea personală a lui Bădălău în aceste demersuri, cei trei directori generali au fost supuşi unor presiuni din partea superiorilor lor din cadrul Ministerului Economiei, solicitându-li-se imperativ semnarea contractelor de asociere cu TERRA RESOURCES. Aceste aspecte pot fi oricând confirmate de personalul exe­cutiv al ANRM, pentru că Dănuţ Lupu l-a sunat pe Bădălău chiar din biroul preşedintelui ANRM, pentru a-i preciza lipsa de cooperare în îndeplinirea solicitărilor sale de către funcţionarii publici ai Agenţiei.

Există elemente suficiente care arată modul prin care Niculae Bădălău a încercat, şi în unele cazuri a reuşit, subjugarea intereselor legale ale statului român în vederea favorizării unor grupuri de interese private. Sunt elocvente acţiunile sale îndreptate împotriva unor funcţionari care au refuzat să fie părtaşi la demersurile ilegale întreprinse, respectiv Victor Cazana - DPAPS sau Gheor­ghe Ivan - fost secretar de stat în Ministerul Economiei.
Ca un corolar al presiunilor întreprinse de Bădălău pentru facilitarea intereselor a celor două grupuri de interese, în data de 12 iulie 2019, Iulian Offenberg, consilierul personal pe probleme de minerit al lui Bădălău, a contactat ANRM şi pe Ninel Păianjen, şef Audit Intern (acesta a mai lucrat în ANRM ca şi director juridic, acţionând din această poziţie oricând apare o situaţie delicată care ar trebui rezol­vată), în vederea găsirii unei soluţii care să deblocheze situaţia accesului fără un act de reglementare ANRM la resursele minerale din obiectivele amintite. Cu aceasta ocazie au discutat posibilitatea iniţierii unei HG prin care să aloce direct Licenţa Barza către SC MINVEST DEVA SA, act care ar fi în afara legii, având în vedere faptul că pentru acest perimetru a fost adoptată o HG de închidere şi s-au cheltuit sume importante pentru închidere şi eco­logizare.
Mai mult decât atât, acordarea unei licenţe de exploatare a unei resurse minerale – direct prin HG unei companii (fie ea şi cu capital de stat) se afla în contradicţie flagrantă cu prevederile Legii Minelor Nr. 85/2003, art. 18: „Licenţa de exploatare se acordă: a) Direct titularului licenţei de explorare, la so­li­ci­tarea ­acestuia, pentru oricare resurse mi­nerale descoperite, în termen de 90 de zile de la data transmiterii către autoritatea com­petentă a raportului final de exploatare acceptat de aceasta; b) Câştigătorului unui concurs public de ofertă, organizat de autoritatea competentă în condiţiile prezentei legi, pentru resursele mi­nerale stabilite prin ordin prevăzut la art. 19, alin. 2”.

Concluzii

Acesta este materialul din care trebuie să reţinem câteva aspecte.
Ministrul Bădălău a promis redeschiderea mineritului neferos în vara acestui an. Până acum nu s-a întâmplat nimic şi greu de crezut că se va întâmpla ceva în perioada următoare, având în vedere faptul că procedurile legale sunt greoaie şi necesită timp.
Probabil se fac presiuni pentru eludarea legii şi îndestularea unor mafioţi. Materialul de mai sus este elocvent, în acest sens. Clanul Boldor are un istoric şi în Maramureş, firmele acestora au „scormonit” şi pe la noi, prin multele iazuri „aruncate” în jurul Băii Mari, aşa că teoria celor din Bucureşti este plauzibilă.
De Dănuţ Lupu, numai de bine. Se pare că este fost fotbalist!