• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 24 Septembrie 2018

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Joi , 21 Decembrie , 2017

Memoria ethnologica la sfârşit de an

Primul studiu din acest număr al revistei îi aparţine lui Costel Cioancă. Călătoria la iad sau miracolul (in)certitudinii. Con­­­si­deraţii despre un motiv eschatolo­gic prezent în basmul fantastic românesc vorbeşte despre dimensiunea trans-mundană a motivului călătoriei la iad a cuiva, în viaţă fiind şi pentru un deziderat oarecare, precum şi despre omniprezenta relaţie dintre carnal şi non-carnal, dintre viu şi mort desco­pe­rită într-o asemenea lume. Acest motiv este unul dintre cele mai seducătoare subiecte de imagologie tradiţională.


În Vrăjitoarea Nancsi şi patrimoniul ei magic, Pamfil Bilţiu şi Maria Bilţiu prezintă rodul unei cercetări de teren bazată pe observaţie directă şi interviu, rezervată unei mari vrăjitoare din Baia Mare, care pare să fi fost ultima şi care s-a făcut remarcată şi cunoscută unui număr mare de clienţi, datorită modului în care, prin vrăji din categorii diverse, putea „tomni tăte baiurile” şi care se numea Pop Anastasia, zisă Nancsi. După un scurt istoric al vrăjitoriei în Baia Mare, sunt analizate modalităţile prin care baba-meşteră îşi atrăgea clienţii, piesele de instrumentar magic folosite de vrăjitoare, agenţii magici utilizaţi, căile de acumulare a patrimoniului magic deţinut de vrăjitoare, gestica rituală şi formulele orale care însoţeau vrăjile şi farmecele.

Livia Ardelean semnează studiul intitulat Alexiu Anderco – schiţă de istoria Borşei Maramureşului. Alexiu An­derco, preot în beneficiul de sus din Borşa începând cu 1848 sau 1849, a fost unul dintre cei mai titraţi preoţi din Borşa. Preocupările sale economice, li­terare, politice, istorice l-au determinat nu doar să adune cea mai valoroasă bibliotecă a timpului din Plasa de Sus, ci şi să schiţeze mici studii despre domeniile de interes. A schiţat şi minimonografie a localităţii Borşa, cu datele cunoscute până la mijlocul secolului al XIX-lea, insistând pe prezentarea geografiei, a locuitorilor, pe înteme­ierea localităţii, dar şi pe cel mai însemnat eveniment la care localnicii au luat parte, ultimul mare atac al tătarilor, oprit de borşenii conduşi de popa Lupu Şandru.

În Ţara Banatului – un paradis multietnic, Marius Matei prezintă această regiune situată la intersecţia imperiilor a două civilizaţii total diferite, cea europeană şi cea orientală, un teritoriu unde ciocnirile dintre cele două culturi antagonice au influenţat în mod pregnant viaţa şi evoluţia locuitorilor autoh­toni în toate domeniile, un creuzet unde s-au întâlnit şi s-au contopit civilizaţii şi culturi, într-un ritm accelerat, care au dislocat tradiţii şi au edificat un alt model.

Corina Isabella Csiszar semnează Câ­te-va consideraţii privind păpuşa ritualică în Maramureş. Din vremuri străvechi, de sărbători (Bobotează, Anul Nou, Sântion, Miercurea Cenuşii), se săvâr­şesc numeroase practici magice şi ritualuri, pe care autoarea le analizează din punct de vedere simbolic.

În Darul – tradiţie şi continuitate, Delia Suiogan analizează problematica darului, într-o încercare de descifrare a evoluţiei funcţiilor sale în interiorul relaţiei tradiţie-continuitate. Darul are puterea de a duce mai departe valori culturale care vorbesc despre modul de reglare a relaţiilor dintre individ şi grup, individ şi colectivitate, dar, im­plicit, între individul aparţinând lumii reale şi cel aparţinând imaginarului.

Articolul Grupuri de rezistenţă antico­mu­nistă din Maramureş în documentele Securităţii, autor Marius Uglea, vine să completeze cercetările asupra rezisten­ţei anticomuniste din Maramureş. Sunt prezentate 13 organizaţii anticomuniste care au activat atât în zona Maramu­reşului istoric, dar şi în împrejurimile Băii Mari sau ale oraşului Târgu Lăpuş, în perioada 1945-1958.
Ultimul articol îl are ca autor pe Ştefan Mariş şi este intitulat Comunicarea: Reper antropologic al fiinţei umane. Autorul susţine că fiinţa umană nu este nimic altceva decât evoluţia devenită conştientă de ea însăşi. Problema esen­ţială a omului este înţelegerea rolului şi locului său în comunitate, în lumea în­con­jurătoare, în lumea valorilor. Inter­condiţionarea dintre aceste lumi este posibilă datorită comunicării ca trăsă­tură generală a vieţii. Această intercon­diţionare îşi dezvăluie adevăra­tele potenţialităţi dacă se pliază pe o etică a comunicării. Tema studiului este clarificarea de ordin conceptual a diso­cierii dintre moralitate, morală şi etică, clarificare necesară în procesul de sta­tuare propriu-zisă a eticii comunicării.

 

 

Cuvânt către cititori

„Capacitatea omului de a-şi însuşi diferite abilităţi şi de a promova valorile sociale sunt argumente ce ne permit să afirmăm că fiinţa umană nu este numai o fiinţă biologică ci, în primul rând, una socioculturală. Cele mai importante procese de învăţare culturală sunt enculturaţia şi aculturaţia. Aceşti adevăraţi vectori culturali sunt esenţiali î structurarea şi consolidarea integrării sociale, premisă esenţială în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţilor umane moderne. Dacă în cazul enculturaţiei vorbim de inserţia unei persoane în cultura proprie societăţii în care se integrează, desfăşurându-se în mare parte inconştient, nu la fel stau lucrurile în procesul de aculturaţie care presupune că o cultură integratoare le impune reprezentanţilor unei culturi mai puţin influente patternurile sale definitorii. Fiind un schimb cultural profund, generat de întâlnirea dintre două culturi, aculturaţia impune modificări durabile, majore asupra personalităţii individuale şi colective.
În Europa de azi, asaltată în ultima perioadă de valuri de imigranţi, aculturaţia este esenţială în ceea ce priveşte viitorul continentului. Dacă acest proces îşi va urma cursul fără sincope, atunci, într-un orizont de timp nu prea îndepărtat, echilibrul social va fi deplin instaurat în întreaga Europă. În caz contrar, revoltele şi terorismul vor scrie istoria în anii ce urmează...”
Ştefan Mariş, redactor şef Memoria ethnologica

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.