• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 24 Octombrie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 6 Octombrie , 2017

Mărturiile românilor prinşi în vârtejul scindării Spaniei

Duminică, separatiştii din Catalonia au organizat un referendum pentru indepen­denţa regiunii lor, sfidând astfel legea şi Guvernul central de la Madrid. În replică, executivul spaniol, condus de conservatorul Mariano Ra­joy, a răspuns în forţă, sute de persoane prezentându-se la spital pentru a primi îngrijiri medicale. Pe cifre, separatiştii au câştigat, dar Spania şi Europa au pierdut.

Referendumul din Catalonia ar putea declanşa un „tsunami” separatist care s-ar putea întinde cu repeziciune şi în alte zone: Ţara Bascilor, Irlanda de Nord, Scoţia, Corsica, Flandra, Tirolul de Sud şi, de ce nu, Ţinutul Secuiesc. Votul de duminică al cetăţenilor din Catalonia pentru obţinerea independenţei aduce din nou în discuţie problema tuturor regiunilor din Europa în care există neînţelegeri atunci când vine vorba despre câştigarea autonomiei. Mai multe instituţii de presă prestigioase au pus în discuţie viitorul Europei, prezentând hărţi cu Europa scindată. De pe niciuna, România nu este omisă. Vii­torul Europei e pus sub un mare semn de întrebare iar viitorul apropiat poate fi descris cu un singur cuvânt: haos.

Iar dincolo de problemele teritoriale şi de politică externă stau milioane de vieţi a căror viitor e pus sub semnul întrebării. În Catalonia trăiesc aproximativ 110.000 de români care privesc cu îngrijorare tensiunile din regiune. Independenţa Cataloniei înseamnă ieşirea acesteia din UE şi românii vor avea nevoie de paşaport pentru a intra pe teritoriul noului stat format, care nu va fi recunoscut de UE. Asigurările de Sănătate, contractele de muncă şi sistemul de înscriere în registrele de evidenţa populaţiei se vor modifica în conformitate cu normele adoptate de noul guvern. Pentru o perioadă nedeter­minată, expaţii care trăiesc în Catalonia vor avea probleme cu vânzarea, cum­părarea şi înmatricularea maşinilor, internarea în spitale şi semnarea contractelor de închiriere a locuinţelor. GAZETA de Maramureş vă invită într-o incursiune inedită în viaţa românilor din Catalonia. Cum au trăit tensiunile referendumului şi cum văd declararea iminentă a indepen­denţei?

În Catalonia trăiesc 7,5 milioane de oa­meni. Iar referendumul de duminică, soldat cu lupte de stradă şi peste 840 de răniţi a avut o rată de participare de 42% dintr-un electorat, independenţa fiind votată cu un scor de 90%. Româ­nii din jurul Barcelonei spun că la vot au participat în general doar cei care voiau să voteze „da” şi că mulţi au votat de mai multe ori: „Separatiştii vor să se despartă de Spania pentru argumente economice. Aici se plătesc cele mai mari taxe şi banii merg la Madrid, iar Madridul când repartizează banii, nu dă nici jumătate înapoi. De-a lungul timpului au fost peste 15-16 încercări de scindare. Catalonia are deja statut de regiune autonomă dar vor practic să se rupă, să se declare republică. Referen­du­mul nu a fost aprobat de parlamentul de la Madrid aşa că au trimis poliţia din toată Spania în Catalonia şi acum e aici, au dat ordin să retragă urnele, ei nu au vrut şi au intrat peste ei. Colegiile de vot nu au fost deschise, iar Catalonia a dat ordin să se facă votarea în insti­tuţiile lor, în oraşul în care stau eu, s-a făcut în două şcoli şi un teatru. Secţiile de votare au fost mult mai puţine decât la un scrutin normal. În oraşul nostru, de 22.000 de locuitori, de exemplu, s-a votat în 3 locuri. Şi le-au închis când au vrut, era ordin să se voteze până la ora 20, dar unii au închis la 19, alţii după ora 20. Au pus urne şi în stradă, alţii au votat de două ori. Ei zic că luau buletinul şi îi notau pe hârtie dar aşa ceva
n-am mai auzit. Nu s-a fă­cut o centrali­zare pe calculator, nimic. Acum păre­rile sunt împărţite, unii vor indepen­denţă, alţii nu”.

După referendum a urmat perioada de proteste şi greve. Întreaga regiune a fost „paralizată”. Cel puţin 24 de baraje rutiere au fost semnalate în întreaga Catalonie, care provocau ambuteiaje im­portante. Portul Barcelona a intrat în grevă. Numeroase întreprinderi mici din întreaga regiune au rămas închise, iar şcoli, universităţi şi serviciile me­dicale fie au rămas închise fie au operat la un nivel minim. Această grevă gene­rală a fost convocată în semn de protest faţă de „grava încălcare a drepturilor şi libertăţilor” în cursul consultării de duminică.

La două zile după ce catalanii au organizat un referendum pentru a vota independența de Spania, Regele Felipe a transmis un mesaj tuturor spaniolilor prin care îndeamnă la înțelegere și la calmarea situației pe cale pașnică. Regele Felipe al Spaniei s-a adresat public spaniolilor pe 3 octombrie, în­cer­când să scoată în evidență impor­tanța valorilor culturale și a instituțiilor spa­niole care au oferit echilibru și bunăstare societății. Degeaba, însă. La 24 de ore după ce Felipe, regele Spa­niei, s-a adresat naţiunii, liderul separatist din Catalonia a avut propriul discurs televizat. L-a atacat pe monarh acuzându-l că „ignoră milioane de catalani” şi că a adoptat poziţia guvernului de la Madrid. Carles Puigdemont a spus că ar putea declara independenţa „săp­tă­mâna viitoare”.
Între timp, Comisia Europeană a cerut negocieri, pentru găsirea unei soluţii la criza fără precedent. Românii din Catalonia ne-au declarat că intervenţia regelui a fost privită ca o măsură gravă: „Regele iese în mesaje televizate foarte rar, de obicei doar de Crăciun. E şi foarte important şi foarte grav că a vorbit regele. Analiştii au comparat ieşirea regelui cu ieşirea tatălui său, Juan Carlos I, din 23 august 1981, când a fost lovitura de stat. După referendum a început greva. În Barcelona au fost pe străzi 300 000 de oameni, în capitalele de provincii a fost aglomeraţie şi mitinguri. S-au blocat şi instituţiile, şi unii privaţi au închis magazinele, alţii nu, alţii au oferit servicii minime. Regele a vorbit de pericolul instabilităţii economice. Dar separatiştii sunt hotărâţi să meargă până în pânzele albe. Puţini români din Spania au cetăţenie spaniolă pentru că ar trebui să renunţe la cea română ca să o obţină, iar la alegeri pot vota dacă depun o cerere înainte. Acum însă, la referendum aş fi putut vota şi eu cred, doar cu actul de rezidenţă, pentru că nu a verificat nimeni listele de votanţi”.
Românii din Catalonia sunt conştienţi că separarea ar însemna prăbuşire eco­nomică: „Ar fi o nebunie să se rupă Catalonia de Spania. Aici ar pune mâna pe putere extremiştii, iar pentru străini nu cred că ar fi bine. Apoi foarte mulţi investitori au anunţat deja că în cazul declarării independenţei, vor pleca. Fabrica unde lucrează tatăl unui prieten bun de-al meu, specializată în centrale termice a anunţat că se va muta. La fel o editură mare, Planeta. Mulţi, foarte mulţi investitori se vor retrage. Nu ştim ce va fi. Dar va cădea economia, turismul, şi chiar şi fotbalul. Deocamdată e agitaţie în tabăra separatiştilor, ei con­tinuă, ceilalţi, care nu vor ruperea, nu, ei stau liniştiţi”.
După rezultatul referendumului, sunt vehiculate patru posibile scenarii: declararea unilaterală a independenţei, suspendarea autonomiei Cataloniei, negocieri sau chiar o ipotetică prăbuşire a Guvernului lui Mariano Rajoy.

 

 

Cu un teritoriu de mărimea celui al Belgiei, Catalonia este, alături de Madrid, una dintre regiunile bogate ale Spaniei. Această ţară, situată în Peninsula Iberică, este la rândul ei a patra economie a zonei euro. Mărginită de Marea Mediterană şi Pirinei, Catalonia are o limbă şi cultură proprie, reprezintă 6,3% din suprafaţa Spaniei, 16% din populaţie şi 20% din PIB. Este un important centru industrial şi de cercetare, furnizând un sfert din exporturile Spaniei şi având o rată a şomajului de 13,2%, cu patru puncte procentuale mai puţin decât media naţională. De asemenea, Barcelona este singurul oraş din Spania care a găzduit Jocurile Olimpice de Vară, în 1992, iar FC Barcelona este un simbol al Cataloniei şi al doilea cel mai titrat club de fotbal din istoria fotbalului spaniol, după Real Madrid. Catalonia este totodată una dintre regiunile cele mai îndatorate ale Spaniei, cu o datorie publică care se ridică la 35,2% din PIB-ul său.
Din 2006, după ce fusese adoptat, prin referendum, un nou statut, confirmat atât de Parlamentul național, cât și de cel local, catalanii au fost recunoscuți ca „națiune”. Partidul Popular condus de Rajoy a contestat noul statut, iar Curtea Constituţio¬nală a Spaniei a decis, în 2011, că anumite articole ale statutului nu au putere de lege, ceea ce a însemnat o recentralizare a puterii locale. Însă, una peste alta, națiunea are o largă autonomie: Catalonia este recunoscută ca o comunitate autonomă care dispune de parlament și guvern proprii și de o poliție sub comandă regională; serviciile sociale, sănătatea și educația sunt gestionate tot de comunitate; iar limbile oficiale, recunoscute, sunt spaniola și catalana (cea din urmă fiind limba de predare în școli). O autonomie extinsă, deci, și drepturi culturale garantate. Sunt doar trei domenii în care această regiune autonomă depinde de Madrid: apărarea, politica externă și chestiuni legate de fiscalitate. Și doar acest ultim punct e disputat de separatiști: capacitatea de a decide asupra veniturilor provenite din taxe și impozite.

 

Aproximativ 5,3 milioane de catalani au fost chemaţi duminică la vot de către Guvernul regional separatist condus de Carles Puigdemont pentru a se exprima cu „da“ sau „nu“ dacă vor să trăiască într-un stat al lor independent, sub forma unei republici. Potrivit Guvernului Cataloniei, 42,3% (2,26 milioane) dintre catalani s-au prezentat la vot, iar 90% dintre ei au ales „da“. Scrutinul a fost posibil în 712 dintre cele 848 de municipalităţi al Cataloniei.
În conformitate cu legea votată la 6 septembrie de majoritatea separatistă a Parlamentului catalan, independenţa trebuie proclamată în 48 de ore de la victoria taberei pro-independenţă.


În opinia lui Carles Puigdemont, catalanii au câştigat „dreptul de a avea un stat independent sub forma unei republici”. El a dat asigurări sâmbătă că, în cazul victoriei „da“, va declara independenţa Cataloniei.

 

 

„În Barcelona au fost pe străzi 300 000 de oameni, în capitalele de provincii a fost aglomeraţie şi mitinguri.
S-au blocat şi instituţiile, şi unii privaţi au închis magazinele, alţii nu, alţii au oferit servicii minime. Regele a vorbit de pericolul instabilităţii economice. Dar separatiştii sunt hotărâţi să meargă până în pânzele albe”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.