Maramureş plai cu flori, o zonă cu probleme de mediu

Nicolae TEREMTUŞ

Garda de Mediu, pe stil vechi a realizat un raport cu acti­vitatea din 2017 şi primul trimestru al anului în curs. Raportul este o oglindă a ceea ce se întâmplă în materie de încălcarea legislaţiei de mediu de către agenţi economici, de către cetăţeni sau chiar instituţii. În fiecare an, aceste probleme au fost prezentate autorităţilor din Bucureşti şi celor judeţene în ideea că lucrurile se mişcă spre mai bine. Din păcate, mai este mult până departe!
Una din cauzele principale pentru pro­blemele de mediu este mineritul şi infrastructura rămasă de izbelişte după închiderea minelor şi a perimetrelor miniere. Judeţul este ca un şvaiţer, plin de galerii, abataje, de mine închise şi nu prea. Din păcate, atunci când plouă cresc apele de mină şi ajung să inunde galerii şi să ajungă afară provocând accidentele ecologice pe care nimeni nu le recunoaşte, dar care există. Garda de Mediu îşi face datoria şi constată, după care dă amenzi ce trebuie plătite. Cei de la Remin se plâng că primesc tot mai puţini bani, undeva la nivelul a 25% din nevoi, de la ministerul Economiei şi nu pot achita amenzile. Cer clemenţă, înţelegere şi o iertare. O situaţie aiurea, nimeni nu e mai presus de lege, iar dacă ai poluat trebuie să plăteşti aşa cum prevede legislaţia de mediu. Faptul că autorităţile centrale nu alocă suficienţi bani pentru lucrări de închidere, de ecologizare este o altă poveste ce nu poate duce la scutirea de plată a unei amenzi, de exemplu.
Pe de altă parte, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să fie mai atente cu nordul ţării, cu Maramureşul, deoarece noi „am dat aur ţării”, o sintagmă mult uzată, dar în fond adevărată. Ar trebui să mai vină înapoi din ce am tot dat. Să putem trăi şi noi ca oamenii curaţi, ecologişti, liniştiţi. 
Vă prezentăm date şi cifre, exemple de ceea ce a însemnat control de mediu în nord, în anul trecut.

Pe parcursul anului 2017, Serviciul Comisariatului Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu, prin cei 14 comisari şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, modificat prin prevederile HG 1005/2012 şi HG 170/2015, prin acţiuni de control, după cum urmează:

Au fost efectuate un număr de 1047 acţiuni de control, din care:
- 421 de acţiuni de control au fost inspecţii planificate la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;
- 626 de acţiuni de control neplanificate.

Acţiunile de control planificate cuprind:
- 229 acţiuni de control în domeniul controlului poluării;
- 192 acţiuni de control în domeniul controlului biodiversităţii, biosecu­rităţii şi ariilor protejate.
Acţiunile de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:
- 44 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;
- 75  inspecţii în urma autosesizării co­misariatului;
- 2 inspecţii pentru soluţionarea poluărilor accidentale;
- 26 inspecţii pentru identificarea obiectivelor noi;
-  92 inspecţii pentru soluţionarea ses­i­zărilor;
- 328 inspecţii dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu;
- 43 inspecţii pentru verificarea de măsuri;
- 21 inspecţii cu alte autorităţi;
- 20 inspecţii pentru identificare de obiective noi. 

În primul trimestru al anului curent, cu aceeaşi dotare tehnică, dar cu numai 13 comisari, Garda de Mediu Maramureş a efectuat acţiuni de control, după cum urmează:

Au fost efectuate un număr de 268 acţiuni de control, din care:
- 104 de acţiuni de control au fost inspecţii planificate la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;
- 164 de acţiuni de control neplanificate.

Acţiunile de control planificate cu­prind:
- 83 acţiuni de control în domeniul controlului poluării;
- 21 acţiuni de control în domeniul controlului biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor protejate

Acţiunile de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:
- 4 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;
- 23  inspecţii în urma autosesizării co­misariatului;
-  3 inspecţii pentru identificarea obiectivelor noi;
- 27  inspecţii pentru soluţionarea sesi­zărilor;
- 82 inspecţii dispuse de CG a GNM;
- 1 inspecţie pentru reglementare;
- 19 inspecţii pentru verificarea de măsuri;
- 3 inspecţii cu alte autorităţi.

În anul 2017 s-au aplicat un număr de 41 sancţiuni contravenţionale, din care:
- 35 amenzi contravenţionale în valoare totală de 539 mii lei;
- 6 avertismente.

S-au propus 2 suspendări a autori­zaţiilor de mediu şi 3 sesizări a orga­nelor de cercetare penală.
Exemple de amenzi contravenţionale
AVIVA SRL: 40 mii lei pentru depo­zitare deşeuri pe amplasamente neautorizate;
SVOBODA COMPANY DISTRIBUTIONE SRL: 50 mii lei pentru nerespectarea condiţiilor impuse în autorizaţia de mediu;
VITAL SA – Agenţia Vişeu de Sus: 30 mii lei pentru evacuarea în apele de suprafaţă de ape fecaloid menajere;
DRUSAL SA: 40 mii lei pentru stocarea temporară a deşeurilor pe amplasamente neautorizate fin punct de vedere al protecţiei mediului;
BRENT OIL CO SRL: 50 mii lei pentru nerealizarea măsurilor impuse anterior.

În primul trimestru al anului curent s-au aplicat un număr de 7 sancţiuni contravenţionale, din care:
- 5 amenzi contravenţionale în valoare totală de 130 mii lei;
- 2 avertismente.

S-a dispus 0 suspendări de activitate şi 0 sesizări organe cercetare penală.
Exemple de amenzi contravenţionale:
SEINEANA SA: 50 mii lei pentru nerespectarea condiţiilor impuse în autorizaţia de mediu;
CNMPN REMIN SA: 75 mii lei pentru evacuarea de ape de mină neepurate în cursuri de ape.

Considerăm utilă prezentarea unor aspecte importante din acest raport, tocmai pentru a avea o imagine cât mai completă asupra stării de curăţenie a județului. Situaţiile cel mai frecvent întâlnite în urma controlului sunt depozitări necontrolate de deşeuri provenite de la populaţie, în apropierea cursurilor de apă, pe maluri şi chiar în albie, starea insalubră în principal a cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţii, mai ales în zona intravilanului localităţilor. Au fost controlate toate administraţiile publice locale din judeţul Maramureş (76 de administraţii publice locale) cu identificarea a aprox. 200 de locaţii, din cadrul a 43 cursuri de apă şi a afluenţilor acestora, cu depozitări necontrolate de deşeuri. În principal, compoziţia acestora este formată din deşeuri menajere şi din ambalaje (PET-uri, folie polietilenă etc.), plastice diverse, deşeuri textile, deşeuri voluminoase de tip mobilier uzat, molozuri din construcţii, precum şi industriale, provenite în general de la prelucrarea lemnului. De asemenea,
de-a lungul cursurilor de apă, în ve­getaţia de pe maluri, există agăţate deşeuri de tip ambalaj (folie plastic, deşeuri textile, PET-uri) abandonate de cetăţeni sau antrenate din amonte la ape mari. Din acest punct de vedere au fost catalogate un număr de 53 administraţii locale ce au avut un caracter ± corespunzător (calificative de Bine şi Satisfăcător) din punct de vedere al stării de salubritate, respectiv: munici­piul Baia Mare, municipiul Sighetu Marmaţiei, oraşul Borşa, oraşul Cavnic, oraşul Dragomireşti, oraşul Săliştea de Sus, oraşul Şomcuta Mare, oraşul Târgu Lăpuş, oraşul Tăuţii Măgherăuş, oraşul Vişeu de Sus, iar dintre comune: Băiuţ, Bistra, Bocicoiu Mare, Bogdan Vodă, Botiza, Budeşti, Călineşti, Câmpulung la Tisa, Cerneşti, Cicârlău, Coltău, Copalnic Mănăştur, Coroieni, Cupşeni, Deseşti, Dumbrăviţa, Groşii Ţibleşului, Ieud, Lăpuş, Leordina, Moi­sei, Ocna Şugatag, Onceşti, Petrova, Poienile Izei, Recea, Remeţi, Ruscova, Sarasău, Săcel, Sălsig, Săpânţa, Suciu de Sus, Şieu, Vadu Izei, Valea Chioa­rului, Vima Micǎ şi Vişeu de Jos. Nu s-au aplicat contravenţii.
Vă prezentăm şi situaţia pentru municipiul Baia Mare.
Zonele cu depozitări necontrolate de deşeuri sunt pe toată lungimea cursu­rilor de apă a afluenţilor râului Săsar, dar nu şi în zona lacului de acumulare Strâmtori-Firiza şi în zona centrală a râului Săsar, unde s-au identificat cantităţi necuantificabile de deşeuri diferite, pe maluri, dar şi în albie. Există însă depozite necontrolate de deşeuri pe cursul de apă Firiza: plastice, textile, construcţii; valea Herja: plastice, menajere, electrocasnice; con­fluen­ţa valea Herja cu Firiza: plastice, demolări. Situaţia cea mai problematică este în zona valea Craica (afluent al râului Lăpuş) unde au fost identificate depozite necontrolate de deşeuri diferite, în cantităţi care nu au putut fi cuantificate, atât pe maluri, cât şi în albie, constând din plastice, textile, materiale rezultate din demolări etc., în special în zona locuită de romi. S-a dispus dezafectarea acestora şi decolmatarea zonei. O problemă ce a apărut în plus faţă de anii anteriori este legată de activitatea firmelor ce realizează lucrări la sistemul de alimentare / canalizare şi depun materialele din excavări în zone adiacente cursurilor de apă, dar ce au obligaţia de readucere la stadiul iniţial a acestor zone de depo­zitare temporară, concomitent cu fina­lizarea lucrărilor.