Mara - Cosău - Creasta Cocoşului, prima zonă ecoturistică din România

Mara-Cosău-Creasta Cocoşului şi Zărneşti-Piatra Craiului (jud. Braşov) sunt primele două zone recunoscute ca destinaţii ecoturistice la nivel naţional. Premiile au fost decernate de către Autoritatea Naţională pentru Turism în cadrul celei de-a 88-a Adunare Generală a Comisiei Europene pentru Turism.

Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) a oficializat la nivel naţional primele două zone ecoturistice din România. Este vorba de Mara-Cosău-Creasta Cocoşului, din Maramureş şi Zărneşti-Piatra Craiului, judeţul Braşov.

Profitând de organizarea, la Braşov, la începutul lunii octombrie, a celei de-a 88-a Adunare Generală Comisiei Europene pentru Turism, Ministerul Turismului s-a folosit, pe bună dreptate, de acest important eveniment, găzduit de ţara noastră, pentru decernarea premiilor pentru cele două zone. Folosindu-se de largheţea semantică a limbii române, presa centrală a amestecat lucrurile titrând că avizarea ecoturistică a fost făcută de Comisia Europeană. În fapt, The European Travel Commission (ETC) a luat act de numirea primelor două destinaţii ecoturistice româneşti în deschiderea sesiunii sale de lucrări.

Acest demers prin care zona Mara-Cosău - Creasta Cocoşului a devenit un punct principal pe harta turistică a României a fost unul de lungă durată, bazat pe un parteneriat constituit între instituţii ale statului, primării, asociaţii neguvernamentale, mediu privat. Lista este lungă, amintim doar câteva nume: Administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Nord-Vest, Asociaţia de Ecoturism din România, Asociaţia Ecologic Baia Mare, WWF-România, Centrul Judeţean de Informare Turistică „MaramureşInfo Turism”.

Trebuie menţionat că Asociaţia de Ecoturism din România (AER) a creat criteriile pentru desemnarea destinaţiilor de ecoturism la nivel naţional, criterii ce au fost adoptate de Ministerul Turismu-lui şi lansate public în noiembrie 2012.

GAZETA de Maramureş a stat de vorbă cu Andrei Blumer, preşedintele AER. „Această recunoaştere oficială (a zonei ecoturistice – n.red.) s-a făcut în baza unei evaluări care are la bază criteriile pentru destinaţiile de ecoturism. Pe de-o parte, este vorba de nişte precondiţii minime (...) pe de altă parte, un set de criterii care ţine de abordarea problemelor de mediu, de politica de deşeuri în zona destinaţiei ecoturistice, criterii energetice, folosirea produselor locale tradiţionale, o serie de criterii care ţin de securitatea şi abordarea comunităţii locale în partea culturală şi criterii care ţin de managementul zonei din punct de vedere turistic. Ce lipseşte, în primul rând, şi nu doar în Maramureş, este o unitate de management a destinaţiei. În momentul de faţă, sunt mulţi actori care nu stau la aceeaşi masă şi ceea ce încercăm să facem în viitorul apropiat este să creăm în fiecare zonă, inclusiv în zona Mara-Cosău, o astfel de unitate care să coordoneze această politică locală, de la probleme punctuale până la lucruri de concept şi strategii. Din punct de vedere al promovării, Biroul de Informare Turistică (MaramureşInfo Turism – n.red.) - tocmai am înţeles că l-au desfiinţat - a lucrat extrem de bine spre anumite proiecte transfrontaliere şi au reuşit să facă partea aceasta de trasee de mountainbike, cu o reţea pe care puţine zone o au pusă la punct. Eu am fost extrem de surprins că un lucru care merge bine se desfiinţează. Noi am colaborat bine cu ei şi ei au făcut multe pe partea de marketing a zonei, au avut multe relaţii internaţionale, în care nu intri orişicum.

În continuare, se au în vedere Pădurea Craiului în nordul Apusenilor, Ţara Haţegului-Retezat, Târnava Mare-Hârtibaciu, zona centrală a Deltei Dunării, Tuşnad-Sfânta Ana, Ţara Dornelor-Căliman. Dorim ca în doi ani de zile aceste zone să servească acestui profil de turism, la fel de bine, atât românilor cât şi vestului Europei.”, a menţionat preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România.

O contribuţie majoră pentru declararea zonei Mara-Cosău-Creasta Cocoşului ca destinaţie ecoturistică au avut-o WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) şi Asociaţia Ecologic, Baia Mare. Costel Bucur, directorul regional al Programului de Păduri şi Arii Protejate din cadrul WWF-România, a precizat: „Este foarte important cum va fi gestionată în continuare zona respectivă, de la proiectele de infrastructură şi alte genuri de investiţii care se doresc a se face în zonă şi care să nu pericliteze în niciun fel cadrul natural şi moştenirea culturală, autenticitatea zonei. Autoritatea, în primul rând, va trebui să fie foarte atentă să nu distrugă valorile care au dus la recunoaşterea acestui brand. Toate aceste chestiuni vor trebui armonizate şi nu prin metode de constrângere, ci prin motivare. În plus, aş atrage atenţia asupra încă unui lucru: În momentul în care eşti promovat la nivel naţional şi european, ca destinaţie pentru ecoturism, se creează foarte multe aşteptări; omul vine ca la pomul lăudat, ori o astfel de aşteptare trebuie confirmată. În caz contrar, reversul este foarte greu de surmontat şi părerea mea este că nu atât banii sunt problema principală, pentru că sunt foarte multe fonduri europene la dispoziţie, cât seriozitatea şi responsabilitatea fiecăruia dintre noi, acolo la locul său de acţiune.”