Managementul deşeurilor aruncă „securea” infrigementului şi insolvenţei deasupra judeţului

Cel mai important proiect al judeţului „Sistem de management integrat al deşeurilor” a ajuns într-un punct critic, în care necesarul de cash-flow, timpul scurt, voinţa politică, presiunile şi interesele pot duce Maramureşul la faliment şi pot activa cauza de infrigement a UE asupra României. Cauza principală a blocadei este desemnarea unui operator unic. Nouă primari din zona Lăpuş cer să-şi păstreze sistemul actual de colectare şi transport care, în unele cazuri, cum e Primăria Târgu Lăpuş funcţionează ca Serviciu propriu, e modern şi eficient. Preşedintele CJ Zamfir Ciceu a convocat săptămâna trecută liderii politici la o discuţie pe această temă.

Soarta proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”, cel mai important proiect al judeţului va decide şi soarta Maramureşului în acest an. Dacă proiectul se implementează până la finele lunii iunie, judeţul îşi va primi înapoi fondurile băgate în proiect. Dacă renunţăm la proiect, riscăm nu doar restituirea banilor, ci şi amenzi usturătoare, care ar arunca judeţul în faliment. Mai mult, faptul că 2016 e an electoral precipită şi mai mult lucrurile. Urmează o poveste complicată despre fonduri, responsabilitate, presiuni, interese şi riscuri.

Săptămâna trecută, în prima şedinţă a Consiliului Judeţean din acest an, „capul de afiş” al discuţiilor a fost proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”. Tensiunea generată la finele anului trecut de obligaţia desemnării unui operator unic, aşa cum prevede contractul de finanţare, s-a acutizat. Adică gestiunea deşeurilor trebuie să fie una delegată, nu directă şi trebuie, în acest sens, pe fiecare dintre cele patru zone, să se organizeze o licitaţie şi să se încheie câte un contract.

Practic, fiecare primărie trebuie să-şi adopte propriile hotărâri de consiliu pentru caietele de sarcini şi toată documentaţia de atribuire. Dacă cineva nu adoptă hotărârile, ne asumăm un risc: retragerea finanţării europene.

Între primari, părerile sunt împărţite, unii au interese, alţii au servicii proprii, bine dotate şi eficiente, cum e cazul oraşului Târgu Lăpuş, alţii consideră că e incorect să se plătească acelaşi preţ, indiferent de distanţa până la staţia de transfer. Mai mult, a apărut o adresă prin care nouă primării arată că nu se opun proiectului, dar vor să-şi păstreze actualul sistem de colectare şi transport şi cer ca aceste servicii să nu facă obiectul licitaţiei pentru desemnarea operatorului unic. 

Reprezentanţi legali ai localităţilor din zona 4 de colectare Târgu Lăpuş - Primar, Leşe Mitru, comuna Băiuţ - Primar, Ceteraş Mihai, comuna Cerneşti - Primar, Şovre Nelu, comuna Coroieni - Primar, Ropan Gavril, comuna Cupşeni - Primar, Boga Mircea, comuna Groşii Ţibleşului - Primar, Burzo Nicolae, comuna Lăpuş - Primar, Buda Ioan, comuna Suciu de Sus - Primar, Paşca Viorel şi comuna Vima Mică - Primar, Roman Ovidiu arată că: „În urma întâlnirii din luna ianuarie 2016 a reprezentanţilor legali ai UAT-urilor din zona de colectare 4 Târgu Lăpuş, respectiv Oraşul Târgu Lăpuş şi Comunele Băiuţ, Cerneşti, Coroieni, Cupşeni, Groşii Ţibleşului, Lăpuş, Suciu de Sus şi Vima Mică, s-a hotărât de comun acord ca fiecare unitate administrativ-teritorială să-şi desfăşoare activitatea de colectare şi transport deşeuri până la staţia de transfer ca şi până în prezent, fiecare având ori serviciu licenţiat în domeniu ori prin colaborare cu alte unităţi administrativ-teritoriale din zonă care deţin licenţă în domeniul colectării şi transportului de deşeuri, ţinând cont de faptul că proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” nu are prevăzut achiziţionarea utilajelor şi autovehiculelor necesare activităţii de colectare şi transport la nivelul UT-urilor, doar pentru transportul deşeurilor de la staţiile de transfer la depozitul ecologic.

UAT-urile din zona de colectare 4 Târgu Lăpuş şi-au organizat colectarea şi transportul deşeurilor începând cu anul 2009 de la implementarea proiectelor cu finanţare europeană, având ca obiect managementul deşeurilor, cât şi de la data închiderii depozitelor de deşeuri din zonă.

În concluzie, nu consideră necesar  a le fi impus (fie şi prin licitaţie publică) un operator care să presteze activităţi de colectare şi transport deşeuri până la staţia de transfer.

Prin urmare, vă rugăm ca la întocmirea caietului de sarcini să ţineţi cont de părerea reprezentanţilor legali ai unităţilor administrativ-teritoriale zona 4 Târgu Lăpuş, în sensul de a fi excluşi din caietul de sarcini privind colectarea deşeurilor menajere. Prin aceasta reprezentanţii legali ai unităţilor administrativ-teritoriale zona 4 Târgu Lăpuş nu solicită ieşirea din asociaţie, dorind în continuare implementarea Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş”.

În şedinţa de săptămâna trecută, consilierul judeţean Marinel Kovacs i-a spus preşedintelui Zamfir Ciceu: „Ştim că aţi încercat să discutaţi cu primarii şi că în acest moment, din păcate, există situaţii de genul exemplului pe care ni l-aţi dat, că 9 primari din Ţara Lăpuşului semnează cu ştampila instituţiei cum că ei nu vor acest proiect. Ei vor să rămână cum e acum. Noi o să încercăm să discutăm, dar ar fi bine să-i invitaţi pe şefii de partide la o discuţie, pentru că trebuie să înţeleagă şi ei acest lucru. Pentru că primarul cutare şi cutare are alte interese. În primul rând are interese electorale, dar şi cu cine au ei acum contract de colectare, cu acel operator vrea să rămână. Pentru că ăla îl presează. De ce au semnat 9 primari din Ţara Lăpuşului? Pentru că ei au din 2009 aranjamentele făcute şi nu vor să vină altul să câştige licitaţia acolo. Noi vom discuta cât putem, dar şi liderii de partide trebuie să înţeleagă lucrul acesta”.

Ciceu a răspuns prompt: „Îmi însuşesc această propunere şi îi invit pe liderii partidelor politice cu reprezentare în CJ, luni, la ora 10, la sediul CJ din Baia Mare, să fie prezenţi la o discuţie publică, cu presa, pentru a lua şi transmite mai departe punctele de vedere ale liderilor politici pe această temă. O să facem publică lista cu primarii cu care avem probleme pe acest proiect”.

O altă problemă legată de proiect este asigurarea cash-flow-ului. Preşedintele CJ Maramureş, Zamfir Ciceu a spus că: „Avem fazarea proiectului aşa cum împreună am hotărât să o depunem. Încă nu cunoaştem care sunt mecanismele prin care se vor face cererile de rambursare ori de plată în cadrul acestei faze a proiectului. Avem contractul de finanţare prelungit până la data de 30 iunie 2016. Pentru faza a doua, cel mai probabil se va încheia un alt contract de finanţare, pentru că este vorba de o nouă perioadă bugetară 2014 – 2020. Suma asumată de către noi în faza a doua este în jur de 120 milioane de lei plus TVA.

Contractele de execuţie lucrări, toate au termen de finalizare anterior datei de 30 iunie. Pentru a putea menţine ritmul lucrărilor, în ipoteza în care nu vom avea mecanismele de rambursare sau celor de plată, până prin martie-aprilie-mai, trebuie să ne asigurăm cash-flow-ul necesar realizării acestor lucrări.

Am solicitat managerului de proiect să corespondeze cu executanţii şi să ne comunice care este cash-flow-ul necesar lunar pentru respectarea graficului, astfel încât lucrările să fie încheiate la termen. Sumele sunt undeva la 25-26 milioane lei pe lună, cu un vârf în aprilie, când va fi dublu.  Pentru a ne asigura că vom avea aceste sume, am propus utilizarea excedentului.

Apoi, am să vă mai propun în şedinţa viitoare ceea ce am discutat deja cu colegii din executiv şi cu domnii vicepreşedinţi, utilizarea a ceea ce a mai rămas din credit pe acest proiect, pe cofinanţări proiecte. Şi dacă va fi necesar, şi autorizarea restului de credit neautorizat de 40 milioane lei tot pentru această componentă a cofinanţării.

Nu ştim cum vor evolua lucrurile cu cererile de rambursare şi nu vrem să rămânem descoperiţi şi să nu avem banii necesari să plătim potrivit graficelor de lucrări asumate. Cred că aceasta e o abordare eficientă astfel încât să putem finaliza în cel mai scurt termen aceste lucrări”.

O problemă stringentă este termenul strâns pentru realizarea lucrărilor. Preşedintele Zamfir Ciceu explică: „Chiar dacă lucrările se vor termina în luna mai-iunie, şi chiar dacă vom avea desemnat operatorul, pentru că e lansată deja procedura de achiziţie a operatorului pe Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, cu termen de deschidere 10 martie 2016, până la momentul în care se va putea face efectiv operarea va mai trece ceva timp. Pentru că viitorul operator, cel puţin pe Centru, are un termen de 120 de zile în care trebuie să-şi realizeze achiziţii de utilaje, trebuie să-şi obţină avizele, va trebui să aibă acord de mediu şi toate celelalte. Deci, este o procedură de durată, şi dacă nu reuşim să-l închidem într-un timp scurt, aşa cum ne-am asumat proiectul şi cum este posibil, riscăm ca în 2017 să fie un an în care împotriva României să fie declanşată o procedură de infrigement pentru nerespectarea unor obligaţii asumate prin contractul de aderare la UE. Cam acesta trebuie să fie mecanismul de gândire pentru acest proiect”. Vom reveni.

„Vreau să vă transmit public (consilierilor judeţeni n.red.) o rugăminte: politic să discutaţi cu primarii din partidele pe care le reprezentaţi. Consiliul Judeţean, în unanimitatea sa şi-a asumat anul trecut, în mai multe rânduri, implementarea proiectului în condiţiile în care a fost depus.

De asemenea, acest proiect a fost asumat de unanimitatea UAT-urilor din judeţ. Acesta a fost unul din principiile de finanţare: al unităţii şi solidarităţii. Principii pe care, unii dintre colegii noştri primari se fac că le uită, probabil nu-i mai interesează, le este frică de faptul că vine campania electorală şi cum să pună ei un asemenea proiect pe ordinea de zi prin care să aprobe hotărâri pentru delegare etc. Dar nu avem de ales!

Avem de ales între a-l implementa sau nu. Dacă, colegii dumneavoastră de partid, astăzi primari în funcţie  aleg să nu dorească să-l implementeze, nu e niciun fel de problemă, trebuie doar să ne spună. Că atunci, nici noi nu dorim. Nu este un lucru pe care trebuie să-l facem cu forţa. Nu vrem să civilizăm pe nimeni cu forţa, nu vrem să respecte nimeni standarde europene cu forţa. Dar trebuie să ne spună şi să-şi asume. Cu consecinţele de rigoare. Şi vă asigur că punctul de vedere al fiecărui primar din judeţ, indiferent ce partid reprezintă, am să-l fac public.

Pentru că cetăţenii acestui judeţ trebuie să ştie cine lucrează pentru ei şi cine lucrează pentru el însuşi, nu pentru cei care l-au mandatat acolo. Cred că noi suntem oameni serioşi care luăm măsuri de implementare a unui proiect şi nu de distrugere a lui. Nu-mi doresc distrugerea proiectului, dar nici nu putem civiliza pe nimeni cu forţa”.

- preşedintele CJ Zamfir Ciceu în şedinţa de săptămâna trecută

„Până la urmă Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor reprezintă proiectul pe care CJ trebuie să-şi concentreze toată atenţia în 2016. Întreaga filosofie bugetară de alcătuire a bugetului pe care îl vom discuta săptămâna viitoare într-o şedinţă, trebuie să aibă în primul rând în vedere acest lucru: susţinerea financiară a cash-flow-ului pentru a vedea implementat acest proiect.

De aceea, aceste măsuri sunt absolut necesare: şi utilizarea excedentului, şi

utilizarea creditului pe care în acest moment îl mai avem autorizat,

astfel încât în perioada următoare să vină înapoi aceşti bani către CJ.

Dar trebuie să înţelegem că în primele luni ale anului, atenţia CJ din punct de vedere bugetar va fi acordată aproape exclusiv acestui proiect”

- a spus vicepreşedintele CJ Maramureş, Gabriel Zetea

„În primul rând România şi-a asumat să realizeze un tip de colectare a deşeurilor care să respecte standardele europene. Este semnătura reprezentanţilor României, cu un angajament pentru rural până la o dată şi pentru urban până la altă dată. Sunt depăşite amândouă şi ne-au acordat o dispensă. Ce se întâmplă cu România după? Toate localităţile care nu vor avea un sistem de management al deşeurilor care să respecte cerinţele europene vor fi supuse acelei proceduri de infringement. Asta înseamnă simplu că tarifele pe care le vor plăti cetăţenii din localităţile respective, care nu colectează după cerinţele impuse, vor plăti nişte taxe penalizatoare care se vor răsfrânge asupra lor. Ca să nu mai vorbesc din punctul de vedere al efectului civilizator pe care-l are un asemenea sistem care ne aduce în lumea bună, acolo unde trebuie să fim. Deci, suntem în

postura în care trebuie să spunem clar că cei care nu vor avea apă la standarde europene, epurare la standarde europene, management al deşeurilor la standarde europene, începând cu 2017 vor începe să plătească. Şi cetăţenii din localităţile respective vor fi captivii unui lider care să-i ducă la a plăti acele

penalizări care să fie suportate de ei. Şi vă rog să le spuneţi oamenilor că acei bani care ne-au fost daţi, ne-au fost daţi după nişte reguli. Acele reguli au fost acceptate de la început şi în calitate de semnatari, ai autorităţilor publice locale, aceştia trebuie să-şi asume tot ce au semnat”

- a spus consilierul judeţean Nicolae Bindiu

Valoarea totală a proiectului este de 229.148.934 lei fără TVA. Valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu – 208.315.172 lei – fără TVA din care:

Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR şi buget de stat – 206.232.019 lei – fără TVA (ceea ce reprezintă 99% din valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu)

Contribuţia beneficiarului din bugetul local – 2.083.153 lei – fără TVA (ceea ce reprezintă 1% din valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu)

Valoarea proiectului, alta decât cea eligibilă, conform POS Mediu, fără TVA – 20.833.762 lei din care:

- Valoarea TVA aferentă valorii eligibile a proiectului conform POS Mediu – 46.238.643 lei

- Valoarea TVA aferentă altei valori decât cea eligibilă conform POS Mediu - 4.624.363 lei

În cadrul proiectului sunt incluse următoarele componente:

- Colectarea selectivă a deşeurilor în patru zone;

- Construcţia a trei staţii de transfer în Moisei (31.000 tone/an), Târgu Lăpuş (10.000 tone/an) şi Sighetu Marmaţiei (25.000 tone/an);

- Construcţia unui centru de management integrat al deşeurilor la Sârbi;

- Construirea primei celule din cele patru ale depozitului ecologic de deşeuri Sârbi (450.000 mc);

- Închiderea şi reabilitarea depozitelor neconforme;

- Construirea a 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase (Baia Mare, Târgu Lăpuş, Seini, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Borşa);

- Asistenţă tehnică privind managementul proiectului şi supervizare a lucrărilor, incluzând măsuri de publicitate şi conştientizare a publicului în vederea reducerii cantităţii de deşeuri la sursă sau colectarea selectivă a materialelor reciclabile şi a deşeurilor biodegradabile la sursă.