Lostriţa de Maramureş, între interese financiare şi imperativul protecţiei

Cândva, acest văr de apă dulce al somonului, se găsea, în România, pe o arie destul de extinsă. Potrivit ultimelor studii, se pare că lostriţa mai înoată şi se înmulţeşte în condiţii naturale doar în judeţul Maramureş. Mai exact, în Tisa, în râul Vişeu şi în principalul afluent al acestuia, râul Ruscova. Declarată monument al naturii, este înscrisă în Lista Roşie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii ca fiind o specie aflată „în pericol”.

Prezenţa lostriţei a constituit unul dintre principalele motive pentru care Parcul Natural Munţii Maramureşului (PNMM) este declarat arie protejată, de interes comunitar al Uniunii Europene.

În 2011, Administraţia PNMM primeşte o solicitare privind avizarea construcţiei unei microhidrocentrale (MHC) pe râul Ruscova. Demersul, iniţiat de o firmă braşoveană, primeşte aviz negativ. Pe scurt, principalul motiv este prezenţa lostriţei în acest afluent important al râului Vişeu, precum şi posibilitatea creşterii numărului de exemplare în viitor, dat fiind că Ruscova posedă cele două proprietăţi principale ale habitatului preferat de lostriţă: ape repezi şi debit mare. Ori, tocmai aceste caracteristici au făcut ca râul să devină atractiv pentru firma braşoveană. Astfel, lostriţa a devenit „peştele discordiei” între dorinţa de câştig - provenită din însăşi esenţa unei societăţi comerciale al cărei scop este profitul - şi imperativul protecţiei acestei specii de peşte, datorie contractuală a Administraţiei PNMM.

„În ce priveşte strict investiţia pe râul Ruscova, societatea ne-a solicitat acordul în 2011, iar în urma analizei documentaţiei, s-a constatat că este nevoie de completări. Ultimele investigaţii pe râul Ruscova privind fauna de peşti au fost făcute în 2007. De atunci, starea râului s-a îmbunătăţit datorită diminuării poluării, fapt ce a permis lostriţei să urce de la confluenţa cu râul Vişeu.

Lostriţa este o specie care are nevoie de volum mare de apă şi curenţi repezi. Ai un râu cu un anumit debit, iar când iei acest debit, lucru pe care o astfel de construcţie îl face, nu mai ai cum să compensezi. În principiu, când cineva depune o documentaţie, vine şi ne spune: acestea sunt caracteristicile tehnice ale investiţiei şi, fiindcă suntem într-o arie protejată, investitorul trebuie să arate în documentaţie măsurile pe care le are în vedere pentru a nu afecta speciile prezente. Nu ne-au prezentat nici impactul şi nici măsurile pe care le-ar avea în vedere. Ulterior, au efectuat un studiu ale cărui concluzii nu sunt conforme cu realitatea din teren, având în vedere că, în paralel, şi noi am făcut investigaţiile necesare. Ne-au prezentat un inventar al speciilor care sunt acolo, dar nici măcar în ultimul studiu nu ne-au prezentat măsurile pentru minimizarea impactului asupra faunei, drept pentru care noi am acordat, în 2013, avizul negativ.

Principalul motiv al respingerii este prezenţa lostriţei, o specie emblemă pentru parc, o specie extrem de valoroasă. Permiţând o investiţie de felul acesta, care să pericliteze această specie, ar fi o dovadă că nu ne îndeplinim obligaţiile pe care le avem în contractul de administrare. Din ceea ce noi cunoaştem, până în momentul de faţă, nu există soluţie de compromis.”, a spus Cătălina Bogdan, directorul Administraţiei PNMM.

Văzute din punctul de vedere al primarului comunei Ruscova, lucrurile capătă alte valenţe, fiind luate în calcul posibilele beneficii pentru bugetul localităţii. „Prima dată, aş vrea să vă spun că lostriţă, pe râul Ruscova, de când sunt eu, am 47 de ani, s-a prins o singură bucată. În studiile pe care ei le-au făcut (e vorba de echipa coordonată de profesorul Daniel Cocan din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care a efectuat studii în teren pentru firma braşoveană – n.red.) au prins două, trei exemplare mici, probabil au venit de jos, dar lostriţa, din câte ştiu eu, urcă până la confluenţa cu Crasna şi după aceea îşi depune icrele sus, pe Crasna, chiar pe pârâu.

De beneficii, pot să vă spun că, în Consiliul Local, i-am adus pe cei care au vrut să facă microhidrocentrala pe Ruscova şi, din ultima înfăţişare cu ei, au spus că undeva la 67 de mii de euro, anual, pe o perioadă de 49 de ani, ar fi beneficiul comunei Ruscova, plus alte beneficii, în fiecare an, la şcoli şi tot felul de ajutoare, dacă treaba mergea bine.”, a afirmat Ioan Turcsin, primarul Ruscovei.

Primul edil al comunei este convins că localitatea ar beneficia de aceste sume, chiar dacă, potrivit afirmaţiilor sale, nu a fost semnat niciun contract, de concesiune sau de altă natură, între părţi. „N-am făcut (încheiat vreun contract – n.red.), dar am discutat în şedinţă de consiliu, este notat în procesul-verbal. Era o promisiune foarte clară şi sigură. Indiferent dacă ieşeau în pierdere sau în profit, ei trebuia să ne dea 67 de mii de euro, pentru că noi nu-i lăsam, numai în momentul în care făceam contract cu firma respectivă”, a adăugat primarul Ruscovei.

Pe de altă parte, Vasile Bulmagă, administratorul societăţii comerciale în cauză, afirmă că a fost emisă o Hotărâre a Consiliului Local (HCL) care a parafat înţelegerea, lucru care, înţelegem cu toţii, înseamnă mai mult decât un proces-verbal de şedinţă.

„S-a întocmit o HCL, a fost o înţelegere pe care noi am parafat-o în Consiliul Local, prin care, din suma totală încasată pe un an de zile, un procent se ducea către dânşii şi-n estimările făcute de noi trebuiau să fie acei 67 de mii de euro. Noi am luat de la Apele Române studii pe ultimii 50 de ani şi estimările pe următorii 50 de ani, cum evoluează fluxul de apă în zona respectivă. (...) Nu existau dubii că primăria nu şi-ar fi primit acei bani.”

Referitor la avizul negativ primit pentru construcţia unei MHC pe râul Ruscova, societatea a iniţiat în instanţă o acţiune juridică de contestare a deciziei Administraţiei PNMM.

„Am primit ultimul aviz de la Parc în luna noiembrie 2013. În decurs de doi ani şi ceva, ne-au plimbat dintr-o şedinţă în alta, tot timpul ne amânau cu o chestie neconcludentă în luarea unei decizii concrete. Cei de la Munţii Maramureşului nu aveau un studiu concret asupra râului. Aveau un studiu din 2007, făcut pe Vişeu, dar pe Ruscova nu ne-au înştiinţat că ar fi existat un studiu de genul acesta, făcut aşa cum trebuie făcut. Au fost în două sau trei puncte de control, o chestie aşa, mai mult formală. Noi am fost în asociere cu USAMV (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca – n.red.), reprezentată de domnul Cocan Daniel, şi este de menţionat că, în concluziile studiului final, conform normativelor europene, s-a spus că nu există motiv să ni se blocheze proiectul. S-au găsit trei exemplare de lostriţă, unul, undeva, rătăcit prin partea superioară, fiindcă nu s-a mai găsit pe o distanţă de 5-6 km absolut niciun exemplar, şi două exemplare exact la bază, undeva la 500 de metri de confluenţa cu râul Vişeu. Era şi normal ca în bazinul respectiv să migreze lostriţa din râul mare. Pentru acest aspect, dânşii au concluzionat că nu avem dreptul să dezvoltăm această microhidrocentrală acolo”, a susţinut Vasile Bulmagă, administratorul firmei.

Parcul Natural Munţii Maramureşului (PNMM) a fost declarat arie protejată de interes naţional, prin HG nr. 2151/2004. Din anul următor, instituţia funcţionează cu administraţie proprie, iar din 2009 capătă personalitate juridică şi este direct subordonată Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. În structura PNMM există un Consiliu Ştiinţific şi un Consiliu Consultativ. Consiliul Ştiinţific (CS) are rol de autoritate ştiinţifică în problemele legate de mediu (poluare, faună, floră), ajutând Administraţia PNMM în luarea deciziilor care implică partea ştiinţifică. Din componenţa CS fac parte oameni de ştiinţă, specialişti cu experienţă în protecţia mediului şi arii protejate. Propunerile de nominalizare pentru CS sunt aprobate de Academia Română prin Comisia Monumentelor Naturii şi sunt validate prin ordin emis de Ministerul Mediului. În CS este şi un reprezentant al Ministerului Mediului.

Pentru solicitarea firmei braşovene este necesar avizul CS. Acesta s-a pronunţat împotriva construirii unei MHC pe râul Ruscova.

Dr. Doru Bănăduc (doctorat în ihtiologie şi post doctorat în managementul bazinelor hidrografice) este membru în CS al PNMM, cu o bogată experienţă profesională de teren şi semnatarul a peste 70 de lucrări de specialitate, publicate din 1997 până azi. A deţinut funcţia de muzeograf la Muzeul Grigore Antipa şi cea de director la Muzeul Naţional Brukenthal. În prezent, predă la catedra de Ecologie şi Protecţia Mediului a Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu.

Pentru GAZETA de Maramureş, dr. Doru Bănăduc a specificat: „Lostriţa (Hucho hucho) a cunoscut un regres drastic al arealului de distribuţie, în special la sfârşitul secolului XIX şi în secolul XX, inclusiv în România (populaţiile naturale ale acestei specii au fost eliminate de activităţile umane din bazinele Mureş, Jiu, Olt, Lotru, Argeş, Râul Târgului, Dunăre etc.), datorită impactului antropic. Bazinul hidrografic în care lostriţa, chiar în lipsa repopulărilor, a fost identificată relativ constant, pe baza studiilor ihtiologice, este cel al Vişeului, râul Ruscova fiind de o însemnătate aparte, de exemplu ca zonă de reproducere şi creştere, precum şi o stare foarte bună a bazei trofice piscicole şi de nevertebrate a lostriţei. Odată cu reducerea impactului chimic, provenit din minerit, pe râul Vişeu (din tributarul Ţâşla) legătura Tisa - Vişeu - tributarii Vişeului, lostriţa a cunoscut o revenire naturală semnificativă în bazinul Vişeului, habitat caracteristic şi istoric pentru prezenţa acestei specii, fapt relevat şi de rezultatele monitoringului ihtiologic desfăşurat de Regia Apele Române.

Situl Natura 2000 Munţii Maramureşului a fost declarat ca arie specială pentru conservarea lostriţei. Studiile, susţinute de administraţia parcului în ultima perioadă, în vederea scoaterii în evidenţă a situaţiei lostriţei în Parcul Natural Munţii Maramureşului, sunt publice şi accesibile pe internet începând cu anul 2008, consultarea acestora putând oferi o idee asupra prezenţei populaţiilor de lostriţă din acest bazin hidrografic. În acest context, este evidentă, în cel mai bun caz, lipsa de informare a oricăror persoane care doresc să modifice habitatele râului Ruscova prin construirea de MHC-uri, cu efecte negative semnificative, uşor previzibile asupra lostriţei şi a altor specii de interes conservativ european în acea zonă”.