Locul întâi între corupţi! Maramureş, plai cu flori!

Societatea Academică din România şi Romaniacurata.ro au pus la dispoziţia celor interesaţi de activitatea şi de fenomenul corupţiei manifestat la nivel judeţean o hartă online interactivă ce permite vizualizarea unei serii de informaţii referitoare la cazurile instrumentate de către procurorii DNA. Scopul acestei hărţi interactive este acela de a facilita accesul persoanelor direct interesate de activitatea DNA, precum membrilor societăţii civile şi jurnaliştilor, dar şi celor din mediul academic care doresc să analizeze din punct de vedere statistic problematica (anti)corupţiei şi, nu în ultimul rând, al publicului larg la informaţii descriptive şi uşor comparabile la nivel de condamnare individuală. Maramureşul este într-o poziţie greu de ghicit fără o statistică a corupţiei în faţă. Pe primul loc între judeţele din provincie sau pe doi, după Bucureşti.

Se poate spune că, în sfârşit, este şi Maramureşul pe primul loc într-o statistică naţională. Harta corupţiei judeţene conţine informaţii extrase atât din comunicatele de presă a condamnărilor definitive, cât şi din comunicatele de presă ale trimiterilor în judecată publicate pe site-ul DNA. Date punctuale despre fiecare caz în parte au fost extrase şi centralizate într-un format editabil şi uşor accesibil prin diversele filtre puse la dispoziţie.

Perioada de timp avută în vedere este 2010-2014, întrucât comunicatele referitoare la condamnările definitive sunt disponibile pe site-ul DNA doar din anul 2010.

În realizarea acestor hărţi s-a dorit evidenţierea, în principal, dispersia cazurilor de corupţie la nivel judeţean. În consecinţă, în crearea bazei de date s-au folosit date extrase din trimiterea în judecată disponibilă pentru fiecare condamnare în parte, în care fapta de corupţie a fost realizată. Prin urmare, harta este colorată în funcţie de numărul de fapte comise în fiecare judeţ, indiferent de instanţa care a dat decizia finală sau de domiciliul persoanelor condamnate. A fost realizat şi un top, ca în cazul competiţiilor cu mulţi participanţi. Cazurile dintr-un judeţ pot fi anchetate fie de către centrul teritorial în raza căruia s-au comis faptele, fie de către Biroul Central din Bucureşti.

Pentru a rezulta o hartă limpede a corupţiei s-au folosit datele oferite de raportul aproximat dintre numărul de fapte dovedite la 10.000 de locuitori şi numărul total de locuitori ai judeţului.

Din această perspectivă, în Maramureş au fost finalizate 161 procese (în perioada 2010-2014), 88.2% fiind condamnări cu suspendare, în 0.62% dintre cazuri au fost implicate fonduri UE, în 33.54% dintre cazuri condamnaţii lucrau în sectorul public şi în 9.32% aveau funcţie de conducere.

Infracţiunile din Maramureş pot fi anchetate de centrul teritorial Cluj-Napoca sau de secţiile Structurii Centrale.

Dacă trecem în revistă cazurile, avem o oglindă a corupţiei în nord pe varianta DNA. Procesele cu cea mai mare durată au fost în Sighetu Marmaţiei, la un liceu privat unde a fost trafic de influenţă, o cauză în care au fost implicaţi profesori, elevi şi alte persoane cu atribuţiuni în procesul de examinare la examenele şcolare. Procesele au durat 68 de luni.

Cea mai mare pedeapsă a fost acordată într-o cauză din Baia Mare, o condamnare de nouă ani cu executare. A fost o faptă de înşelăciune realizată de un grup infracţional. Paguba realizată a fost de mai multe milioane de euro şi condamnaţii sunt obligaţi să o plătească.

Printre cei condamnaţi, fie cu suspendare, fie cu executare, se numără cadre didactice, elevi, instructori auto, inspectori fiscali (cunoscutul caz de la Direcţia Finanţelor Publice Maramureş), agenţi de poliţie de la permise auto, controlor vamal superior, un judecător, ofiţeri de poliţie de la judiciar şi MAI, şef de poliţie din Dragomireşti, director REMIN, fostul primar de Baia Mare, inspector de stat în construcţii, administrator societate comercială, preşedinte de ONG din Ulmeni.

Este interesant că judeţele vecine Maramureşului sunt într-o situaţie mult mai bună. Sălajul are un procent de 0,09, respectiv două condamnări în cazuri de corupţie. Bistriţa-Năsăud cu 0,31 % are 9 condamnări, iar Suceava, la 0,57 %, are 36 de condamnări. Doar Satu Mare trece de pragul unu, are 1,68 cu 58 de cauze definitivate cu condamnări.

Pe lângă un top al judeţelor, există şi un top al centrelor teritoriale ale DNA, unde au fost realizate cercetările şi trimiterile în judecată.

În acest top, Clujul, de care aparţine Maramureşul, este pe locul cinci, cu 268 de condamnări. Dintre acestea, circa 70% sunt venite din nord, ceea ce înseamnă că am tras în jos Ardealul.

Ar mai fi de menţionat că pe lângă aceste cauze mai sunt cele rezolvate de alte structuri, dar mai sunt şi cauze mai vechi, de mare impact public şi mai sunt dosare care aşteaptă finalizarea cercetărilor sau iniţierea cercetărilor din zona privatizărilor, a licitaţiilor cu cântec. Asupra acestor aspecte vom reveni.

Am încercat să luăm pulsul politicienilor cu privire la acest subiect, dar majoritatea părerilor au fost de genul: este regretabil…Mai nuanţat a fost senatorul PSD, Sorin Bota.

„Este o consecinţă a subfinanţării acestui judeţ în ultimii 25 de ani. Guvernele de până acum nu au alocat fonduri pentru o dezvoltare a infrastructurii, a economiei, iar consecinţa se vede acum, a crescut foarte mult corupţia. Aşa se întâmplă în locuri sărace, lăsate de izbelişte”, a spus Bota.

Dacă până acum nordul ţării era un brand de ţară, era judeţul bisericilor de lemn, al tradiţiilor nealterate, al portului popular şi obiceiurilor deosebite, de acum încolo suntem judeţul cel mai corupt şi, având în vedere că mai sunt multe cauze de ataşat la această statistică, putem spune că Maramureşul merge în sus, tot mai sus şi cât mai sus.

„Este o consecinţă a subfinanţării acestui judeţ în ultimii 25 de ani. Guvernele de până acum nu au alocat fonduri pentru o dezvoltare a infrastructurii, a economiei, iar consecinţa se vede acum, a crescut foarte mult corupţia. Aşa se întâmplă în locuri sărace, lăsate de izbelişte”.

Sorin Bota, senator PSD