Jenant, mișeilor! / Plagierea valorilor naţionale

Dacă furi idei eşti plagiator, dacă furi valori şi principii eşti un biet imitator, dar dacă furi identitatea altora, ca neam, nu mai eşti. Am citit, intrigată, cum, în preajma centenarului Marii Uniri, blonda primăriţă a capitalei îşi doreşte statuia fostului preşedinte american Ronald Reagan în centrul Bucureştiului şi asta după o altă pro­punere controversată: statuia prinţului Rainier al III-lea de Monaco.
Iar explicaţia rostită cu dicţie de prompteristă te lasă perplex: „Doresc să avem în Bucureşti statuia preşe­dintelui american Ronald Reagan, pentru că acesta reprezintă un simbol al de­mocraţiei, al luptei împotriva comunismului, al respectării drepturilor omului, al libertăţii presei, dar şi al economiei de piaţă. Acest monument va fi am­plasat în centrul oraşului şi îi reasigur pe toţi cetăţenii Bucu­reştiului că investiţiile culturale nu se realizează în detrimentul proiectelor sociale, de infrastructură sau din domeniul sănă­tăţii. Capitala României trebuie să se dez­volte unitar, atât din punct de ve­dere cultural, cât şi social şi economic”.

Nu spun că cei doi nu merită o statuie. Dar nu acum şi nu în centrul Bucureş­tiului. În condiţiile în care, Ferdinand I Reîntregitorul nu are încă o statuie, la un an distanţă de Centenarul Marii Uniri, propunerea e cel puţin absurdă.
Apoi, fără a contesta meritul preşe­din­telui american, madam Firea ar trebui să ştie că avem şi alte simboluri ale de­mo­craţiei şi luptei împotriva comunismului. Simboluri româneşti. Oameni care au făcut România Mare pe care noi nici mă­car nu ştim să o aniversăm, oameni care au apărat-o şi care au murit pentru ea.

Nu o fi „politically correct” şi e drept că Elisabeta Rizea, Ogoranu, George Pop de Băseşti, Ferdinand I sau Re­gina Maria nu sună la fel de „occidental” ca şi Ronald Reagan, dar fac parte dintre cei mulţi care au construit România înainte de UE, NATO şi propunerile for­ţate ale unei clase poli­tice habarniste, ca şi cea de astăzi. O minimă de­cenţă ar obliga-o pe doamna blondă să privească spre identitatea naţională şi apoi spre vest.
Dacă un om politic fură idei, e plagiator. Dacă fură valori şi principii, e un biet imitator. Dacă fură identitatea na­ţio­nală, nu mai e nimic decât o biată pupăză căreia nu-i va ridica nimeni, niciodată, o statuie.