• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 29 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 30 Aprilie , 2019

Jenant, mişeilor! Iuda și judecata populară

„Iuda se pierde fiindcă raţionează prea subtil, prea ingenios; e sofisticat. În cazuri grele cel mai bun lucru este să aplici soluţia simplă, simplistă a bunului
simţ, a bunului simţ căpos. Dacă judeci: de vreme ce Isus a venit ca să ne mîntuiască, de vreme ce ca să ne poată mîntui trebuie să fie răstignit, de vreme ce pentru a fi răstignit e nevoie ca cineva să-l trădeze mă voi jertfi eu şi-l voi trăda eu - judeci prea subtil şi sofisticat. Şi prea abstract. Nu! Cel mai bun lucru e să judeci simplist, ţărăneşte şi să aplici regula vulgară; orice ar fi, eu nu-mi trădez prietenul şi învăţătorul!
Nu ştiu exact care sunt posibilităţile, nu-i sigur că preoţii şi scribii nu vor găsi alt mijloc, nu vreau să ştiu nimic, nu mă avînt în raţionamente iscusite şi
cumplite deducţii, ştiu numai una şi bună, lăsată din moşi strămoşi: eu prietenul şi învăţătorul nu mi-l trădez. Facă-se mîntuirea lumii cum o şti mai bine Dumnezeu, eu nu-s decît un vierme şi datoria mea de biet om e să aplic morala de uz comun. Motive sunt multe, scuze şi mai şi, plouă cu argumente, nu vreau să aud de ele.
Iuda s-a pierdut şi pentru că a vrut
să-şi asume o misiune divină, a găsit de cuviinţă - dovadă de inimaginabilă trufie - să se substituie lui Dumnezeu.
Trebuie să fi fost mai rezervat: nu ştiu. Nu intervin. Nu mă bag. Eu nu-l vînd.
Căci orice ar spune Iuda, oricît de rafinate şi chiar de impersonale, dezinteresate şi grandilocvente vor fi fost motivele sale, bunul simţ popular va putea oricînd traduce prin odiosul şi de mult încărcatul cu noroi cuvînt de trădător frumoasele sale reflecţii (şi au cuvintele o putere de pîngărire şi demistificare a lor, provenită poate din lungă uzură). Bunul simţ ordinar îl va putea oricînd lua pe Iuda la întrebări - şi va termina repede cu el:
- Mă, tu te-ai dus la popi?
- Da, dar ca să...
- Mă, l-ai vîndut?
- Să vedeţi că...
- Mă, ai luat treizeci de arginţi?
(Dracul cu fapta ne prinde; cu ce poate; ca poliţia federală pe gangsteri, de nu pentru marile lor fărădelegi, pentru fraude fiscale.)
- N-am vrut să-i iau mai întîi şi-apoi i-am restituit...
- Da i-ai luat. Treizeci?
- Da, treizeci, însă...
- Mă, l-ai sărutat tu?
- Da, dar am făcut-o ca să...
- Mă, ţi-ai dat seama şi tu de vreme ce te-ai spînzurat.
- Dar tocmai asta dovedeşte că...
- Nu ţine, mă pramatie, eşti un trădător.
La ananghie şi în dilemă singura cale bună pe care poţi apuca e să te ţii de regula brută, populară. (...)
Simplu! Cît mai simplu, cît mai elementar. Nici o complicare. Orice ar fi şi orice s-ar întîmpla şi oricît ne-ar ispiti logica, rămînem la pravila naivă, cea mai
cazonă şi mai nediferenţiată: acolo e siguranţa. Una şi bună: nu vînd (ori: nu trădez, după cum o fi cazul). Celelalte, vorba Simonei Weil, incumbă lui
Dumnezeu, facă ce-o şti, nu e treaba mea. Eu nu sunt Dumnezeu. Eu sunt un biet păcătos, care nu ştiu multe, dar ştiu că nu-mi trădez stăpînul. Eu cu de la mine putere, nu mă înalţ la rangul de coredemptor.”
Nicolae Steinhardt

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.