Incompetenţii din capitală cultivă măr pe pârtii de schi din Maramureş!

Potenţialul şi istoria pomicolă a Maramureşului a fost ştearsă „din pix”de un studiu plin de anomalii. Miza este uriaşă: aproximativ 200 de milioane de euro care vor putea fi accesaţi printr-o măsură distinctă a PNDR 2014-2020. Banii vor merge însă în zonele cuprinse în studiu, iar pomicultorii maramureşeni nu vor avea acces la fonduri! 

În perioada comunismului, Maramureşul avea una dintre cele mai importante staţiuni de cercetare pomicolă la Dura şi zone pomicole recunoscute la nivel naţional. Acum, toată tradiţia, experienţa, potenţialul şi istoria pomicolă a judeţului nostru a fost aruncată la gunoi. Harta privind zonele de favorabilitate pe diferite culturi pomicole, elaborată de Institutul de Cercetare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, Agenţia Naţională de Meteorologie şi Hidrologie, Institutul Naţional de Cadastru şi Pedologie propune cultivarea mărului, de exemplu în Cavnic, probabil în mijlocul pârtiilor de schi, şi lasă pe din afară zonele cu tradiţie în domeniu. Din cauza aberantului document, pomicultorii cu tradiţie s-ar putea să nu aibă acces la niciun leu din fondurile alocate prin noul Program Naţional de Dezvoltare a Agriculturii (PNDR).

„Eroarea” va dirija în schimb circa 200 de milioane de euro în zona Bucureşti şi Moldova. Specialiştii au susţinut că eroarea nu e umană, ci de vină ar fi calculatorul, care, pe baza unor date introduse, a stabilit astfel de aberaţii.

Situaţia a generat revoltă şi în rândul pomicultorilor din Maramureş. Reprezentanţii instituţiilor din domeniu au fost convocaţi de prefectul Anton Rohian, care a spus că: „S-a lucrat la o nouă metodologie pentru P.N.D.R-ul 2014-2020, pentru modernizarea si reconversia plantaţiilor pomicole, iar aici, Maramureşul, care este recunoscut ca judeţ cu tradiţie în pomicultură şi zootehnie, s-a trezit că zonele cu cel mai mare potenţial din punct de vedere al pomiculturii este Cavnicul la măr şi Rozavlea la prun!

În al doilea rând, zonele care sunt recunoscute pentru potenţialul lor în acest domeniu agricol, nu au în această metodologie nicio referinţă: Seiniul, Şomcuta Mare, Recea, Groşi, Copalnic Mănăştur. Aici chiar compoziţia chimică a solului permite înfiinţarea plantaţiilor pomicole. Cei care au decis şi au lucrat la acest draft, eu sper că au ştiut că în Maramureş am avut cea mai puternică staţiune de cercetare în pomicultură din România, la Dura, lângă municipiul Baia Mare!”.

Florin Urs, directorul executiv al A.P.I.A Maramureş spune că: „Institutul de la Mărăcineni, împreună cu Staţiunea de Cercetări Turda, au întocmit această metodologie pentru încadrarea zonelor favorabile plantaţiilor pomicole de pe teritoriul României. Pentru judeţul nostru rezultatele au ieşit nefavorabile, în special pentru specia prun, în condiţiile în care zona noastră, a Maramureşului, este una nu doar tradiţională, ci chiar consacrată pentru cultura prunului! Aş mai spune că majoritatea zonelor desemnate ca favorabile acestui domeniu agricol de către acest document se grupează în jurul Bucureştiului (Ilfov, Dâmboviţa, etc.) şi în unele judeţe din Moldova. Lucrul acesta este cu atât mai grav cu cât fondurile alocate prin PNDR acestui domeniu vor merge exclusiv către aceste judeţe, ocolind zone cu tradiţie în pomicultură, cum este şi bazinul pomicol Baia Mare”.

Prefectul judeţului spune că a primit asigurări de la Ministerul Agriculturii că eroarea va fi îndreptată: „Am discutat cu Ministerul Agriculturii şi am primit asigurări că în cel mai scurt timp această nedreptate va fi reparată!”. Vom reveni.

Programul de reconversie în pomicultură are prevăzute fonduri totale de 260 de milioane de euro în noul PNDR 2014-2020, din care o sumă de 40 de milioane de euro va fi alocată pentru prelucrarea şi comercializarea produselor obţinute. Prin sub-programul de pomicultură din noul PNDR 2014-2020 vor putea fi reabilitate în jur de 35.000 de hectare de plantaţii pomicole. MADR şi-a propus ca, până în anul 2020, România să atingă o suprafaţă de 200.000 de hectare cu livezi, de la circa 140.000 hectare în prezent, din care 60.000 de hectare sunt în declin.

În ultimii cinci ani, suprafaţa cultivată cu livezi a scăzut drastic, de la 207.000 hectare la numai 142.200 hectare ocupate în prezent. Lipsa investiţiilor în domeniu a adus multe livezi în declin şi paragină. Drept urmare, producţia de fructe a urmat acelaşi traseu descendent, în vreme ce exporturile au crescut. Producţia totală de fructe în anul 2012 a fost de circa 1,2 milioane de tone, cele mai importante fiind producţiile de mere - 435.414 tone tone şi de prune - 424.000 tone. Producţia internă asigură 70% din necesarul de consum estimat la 1,4 milioane de tone.

„S-a lucrat la o nouă metodologie pentru P.N.D.R-ul 2014-2020 pentru modernizarea si reconversia plantaţiilor pomicole, iar aici, Maramureşul, care este recunoscut ca judeţ cu tradiţie în pomicultură şi zootehnie, s-a trezit că zonele cu cel mai mare potenţial din punct de vedere al pomiculturii este Cavnicul, la măr, şi Rozavlea, la prun!”

Anton Rohian