Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 9 Martie , 2018

Încă o lovitură pentru românii din Ucraina!

de Ioana Lucacel si Mircea Crisan

După ce învăţământul în limba română din Ucraina a fost practic condamnat la desfiinţare prin noua Lege a Educaţiei, de acum românii din ţara vecină au şi mai puţine drepturi. O lege prin care limba româna avea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români erau majoritari, cum este şi cazul Transcarpatiei de exemplu, a fost declarată neconstituţională.

Curtea Constituţională a Ucrainei a anunţat adoptarea unei hotărâri referitoare la Legea „Privind principiile poli­ticii lingvistice de stat”, numită, după autori, şi legea „Kivalov-Kolesni­cen­ko”. Potrivit hotărârii, această lege, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie mino­ritară mai mare de 10 la sută, este considerată neconstituţională.
Pe website-ul Curţii Constituţionale este anunţată adoptarea Hotărârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării iniţiate de 57 de parlamentari ucraineni, care au fost de părere că Legea „Privind principiile politicii lingvistice de stat”, adoptată în 2012 în perioada Preşedintelui Viktor Ianukovici nu corespunde Constituţiei.
Agenţia BucPress menţionează că mai multe localităţi cu o populaţie majoritar românească, dar şi unele raioane din Ucraina, în baza Legii „Kolesnicenko-Kivalov” au adoptat hotărâri de recu­noaş­tere a limbii române ca limbă re­gională pe lângă cea ucraineană, deoa­rece legea amintită permitea minori­tă­ţilor naţionale să utilizeze limba ma­ternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale.
În acelaşi timp, mai multe autorităţi regionale din centrul, sudul şi estul ţării au recunoscut limba rusă ca fiind limbă regională. Acelaşi statut avea limba maghiară în mai multe localităţi din regiunea Transcarpatia. În pofida unor aprecieri cum că Legea „Kolesnicenko-Kivalov” nu funcţiona în totalitate, ea, totuşi, reprezenta o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minori­tăţilor naţionale în regiuni.
Examinarea acestei legi de către Curtea Constituţională a fost iniţiată în 2014, iar şedinţele plenare fără participarea presei au avut loc începând cu luna decembrie 2017.

Miercuri, 28 februarie 2018, Curtea Constituţională a hotărât că Legea „Privind principiile politicii lingvistice de stat” nu este constituţională.
De altfel, după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, Rada Su­premă a încercat să anuleze legea contradictorie, ceea ce  a provocat un val de nemulţumiri în estul Ucrainei şi Cri­meea, după care a urmat destabilizarea situaţiei din aceste zone. Atunci, preşedintele Parlamentului de la Kiev Oleksandr Turcinov a refuzat să semneze actul de anulare a legii lingvistice.
Prin această decizie a Curţii Consti­tuţionale din Ucraina etnicii români, dar şi alte minorităţi, rămân fără o bază legislativă temeinică, care să le asigure libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei.
Aceasta, mai ales în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio şi absenţei unei concepţii de alternativă referitoare la statutul limbilor minorităţilor în regiuni. Din păcate, Kievul continuă să realizeze concepţia „lumii ucrainene” fără să ţină cont de interesele şi situaţia minorităţilor naţionale, care şi aşa trec prin grele încercări de păstrare a limbii şi identităţii naţionale.

Mai mult, anunțul Curții Constitu­ționale de la Kiev vine după ce pre­ședintele Poroșenko a adoptat anul trecut controversata Lege a Educației, care a provocat tensiuni între Ucraina și România, dar și între Ucraina și Un­garia, act normativ care restric­ționează masiv învăță­mântul în  limbile minorităților.