Haosul restaurării monumentelor istorice

Istoria României capătă, încet dar sigur, miros de moloz şi ruine. Banii pentru restaurarea monumentelor istorice nu ajung, iar cei alocaţi sunt cheltuiţi prost. Un raport recent al Curţii de Conturi critică Ministerul Culturii pentru disfuncţiile şi iregularităţile care au condus la diminuarea eficienţei programului de restaurare a monumentelor istorice.

Haos, birocraţie şi dezastru. Pe scurt, coordonatele programului de restaurare a monumentelor istorice, aşa cum reies dintr-un raport recent al Curţii de Conturi. Un program greoi şi haotic, total ineficient.

Drept dovadă, dintre cele 39 de obiective avute în vedere în 2010, în prezent mai sunt de executat 9, pentru care ar fi nevoie de încă 76 mil. lei, deşi estimarea iniţială pentru toate era de puţin peste 130 mil. lei. Numai pentru două obiective, ale căror lucrări au fost angajate până la 01.01.2010, s-au încheiat 31 de acte adiţionale. Este vorba despre contractul de execuţie lucrări încheiat între Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice, în calitate de achizitor, şi SC ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA, în calitate de executant, la obiectivul „Restaurare, consolidare şi punere în valoare a Palatului Culturii «Tudor Muşatescu» din Câmpulung-Muscel, jud. Argeş”, pentru care s-au încheiat 16 acte adiţionale, în prezent, oficiul fiind în litigiu cu constructorul; şi de contractul de execuţie lucrări încheiat între Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice în calitate de achizitor şi SC Restaco SRL în calitate de executant, la obiectivul „Mânăstirea Dragomirna, sat Mitocul Dragomirnei, jud. Suceava - lucrări de consolidare-restaurare ziduri incintă şi contraforţi, amenajări exterioare, eliminare umiditate beciuri şi canalizare în incinta mânăstirii”, pentru care au fost încheiate 15 acte adiţionale, iar în prezent este reziliat.

Potrivit Curţii de Conturi, consecinţa directă a lipsei unei metodologii aprobate de către Ministerul Culturii a fost introducerea în Programul Naţional de Restaurare a unor obiective de restaurat care nu au fost identificate, selectate şi aprobate în mod real. De asemenea, faptul că nu a existat cadrul legal pentru încheierea de contracte multianuale a condus la situaţia în care în contabilitatea angajamentelor legale încheiate de instituţie erau evidenţiate doar sumele alocate prin P.N.R. în anul respectiv, şi nu valoarea totală a contractului.În perioada 2010 - 2012 au fost demarate multe achiziţii publice de lucrări de restaurare fără a se ţine seama de restul de finanţat pentru lucrările angajate în anii precedenţi la alte obiective. De asemenea, pentru contractele de lucrări noi angajate, sumele alocate în anul respectiv pentru finanţare au fost foarte mici în corelaţie cu valoarea contractelor încheiate, coroborat şi cu termenele de realizare a lucrărilor la aceste obiective, termene declarate în ofertă, care uneori au făcut diferenţa în sensul că au condus la descalificarea altor oferte. Acest sistem a fost folosit pentru a cuprinde în PNR cât mai multe obiective noi, declanşarea multor proceduri de achiziţie şi încheierea de contracte de lucrări, deşi nu existau sursele de finanţare în anul respectiv, asigurându-se astfel front de lucru, inclusiv finanţare cât mai mare şi pe o perioadă îndelungată pentru anumite firme care cunoşteau mecanismul.

Pe de altă parte, se arată în raport, consecinţa majoră a acestei situaţii a fost nerealizarea a însăşi scopului Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, prin prelungirea termenelor de realizare a contractelor prin acte adiţionale, actualizarea valorii contractelor încheiate înainte de 2010 şi întocmirea de Note de Comandă Suplimentare (NCS) necesare desfăşurării activităţilor de restaurare, fapt care a condus la blocarea lucrărilor pe şantiere până la obţinerea avizului Comisiei Tehnico-Economice din Ministerul Culturii la obiective pentru care s-au cheltuit deja sume semnificative.

Având în vedere diferenţa foarte mare de acoperit financiar între restul de executat ce provenea din contractele încheiate în anii anteriori şi sumele alocate de la buget pentru anii 2013 şi 2014, decizia managerilor Institutului a fost de a continua finanţarea la obiectivele la care se derulau lucrări. Astfel că, în anul 2013, a fost încheiat un singur contract de achiziţie pentru restaurare la obiectivul „Poarta sărutului”, finalizat cu Proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor din data de 24.10.2013, iar în anul 2014 nu a fost încheiat niciun contract.

Evoluţia fondurilor

În anul 2010, pentru P.N.R., a fost alocată, de la bugetul de stat, suma de 48.738.000 lei din care s-au efectuat plăţi în sumă de 47.771.600,03 lei, restul de 966.399,97 lei fiind virat ca subvenţie neutilizată. În cadrul aceluiaşi program a fost, de asemenea, plătită suma de 44.014 lei provenită din alte surse.

În anul 2011, pentru P.N.R., a fost alocată, de la bugetul de stat, suma de 52.000.000 lei din care s-au efectuat plăţi în sumă de 51.928.134 lei, diferenţa de 71.866 lei fiind virată ca subvenţie neutilizată.

În anul 2012, pentru P.N.R., a fost alocată, de la bugetul de stat, suma de 55.000.000 lei din care s-au efectuat plăţi în sumă de 48.895.364 lei, diferenţa de 6.104.636 lei fiind virată ca subvenţie neutilizată.

În anul 2013, pentru P.N.R., a fost alocată, de la bugetul de stat, suma de 13.000.000 lei din care s-au efectuat plăţi în sumă de 12.923.445 lei, diferenţa de 76.555 lei fiind virată ca subvenţie neutilizată.

În anul 2014, pentru P.N.R., a fost alocată, de la bugetul de stat, suma de 11.000.000 lei din care s-au efectuat plăţi în sumă de 10.999.463 lei, diferenţa de 537 lei fiind virată ca subvenţie neutilizată.

Restituirile subvenţiilor neutilizate s-au datorat, în principal, următoarelor cauze:

- nedecontarea proiectelor predate la sfârşitul anului şi neavizate de CNMI – MC şi/sau CTE – MC, conform clauzelor contractuale;

- imposibilitatea executării unor lucrări de consolidare – restaurare la obiectivele al căror contract de execuţie a fost încheiat în luna decembrie;

- întârzierea lucrărilor de execuţie, datorită faptului că unele proiecte puse la dispoziţie de către beneficiarii de folosinţă au fost incomplete (lipsă proiecte de instalaţii, sistematizare verticală, detalii de execuţie);

- nerespectarea graficului de execuţie, datorită faptului că beneficiarii de folosinţă nu au eliberat în totalitate amplasamentul;

- imposibilitatea executării unor lucrări, conform graficului de execuţie, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile;

- înaintarea spre aprobare cu întârziere şi/sau incomplete a Notelor de Comandă Suplimentară întocmite pe baza Dispoziţiilor de şantier emise de proiectanţi;

- neprezentarea de către contractanţi a situaţiilor de lucrări în vederea efectuării plăţilor.