Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 11 Iulie , 2022

Haosul e-factura

de Ioana Lucacel si Mircea Crisan

Din 1 iulie, relaţiile contribuabililor şi firmelor din România cu instituţiile statului şi cu Fiscul se digitalizează obligatoriu. Există foarte puține excepții de agenți economici care nu trebuie să factureze în noul sistem e-Factura. Deși sistemul este în vigoare de o săptămână, există încă numeroase necunoscute și numeroase întrebări la care nimeni nu știe răspunsul.

După ani buni de anunțuri demne de bancuri, de exemplu ,,declarațiile online se depun la etajul 2”, Fiscul (ANAF) intră într-o etapă de digitalizare forțată. De la 1 martie de altfel, comunicarea PF-urilor, so­cie­tăților comerciale și asociațiilor se face doar prin spațiul virtual. Iar de la 1 iulie, au intrat în vigoare o serie de modificări majore, cum ar fi emiterea de facturi electronice obligatorii în relația cu statul. Deși acest lucru aduce modificări substanțiale pentru mediul de afaceri și, măsura este în vigoare deja de o săptămână, există încă foarte multe necunoscute și întrebări la care nimeni nu are încă răspuns.

În primul rând, deși trimite sute de mii de înștiințări lunar, că deh, trebuie adunați bani la buget, de această dată ANAF s-a rezumat la o informare sumară, pe site. Mulți agenți economici încă habar nu au că nu mai pot emite facturi fiscale obișnuite în relația cu statul. Și că, dacă vor să încaseze banii pentru produsele sau serviciile vândute instituțiilor publice trebuie să parcurgă un întreg proces, care durează minim 3 zile. Mai exact, agenții economici au nevoie de semnătură electronică, apoi de o confirmare de la ANAF, de un program de facturare care emite e-facturi și desigur, de înregistrarea în spațiul virtual ANAF. ,,Întreaga distracție” costă în jur de 1000 de lei, dacă e să calculăm costul semnăturii electronice și al programului de facturare pentru un an. Săptămâna trecută am întrebat mai multe instituții publice cum funcționează noul sistem. Evident, răspunsurile încă lipsesc.Nimeni nu știe de exemplu dacă asociațiile și fundațiile de exemplu trebuie să emită e-facturi pentru finanțările nerambursabile sau nu.

Conform unui comunicat remis  de EY România, despre un sondaj recent, majoritatea respondenților au spus că încă sunt nepregătiți pentru e-Factura. Asta în principal pentru că o bună parte a facturilor pe care le emit și primesc încă sunt în format tipărit. Principala provocare, în cazul acestui sistem, este implemetarea unei soluții tehnice care „să permită generarea facturii electronice, comunicarea prin SPV (Spațiul Privat Virtual - n. red.) și procesarea ulterioară a mesajelor generate din SPV în legătură cu e-Factura”, potrivit sursei citate. Totodată, respondenții estimează că trebuie să facă și angajări pentru a se adapta cum trebuie la noua obligație.
Tot de la 1 iulie 2022 a devenit obli­gatorie raportarea anumitor transporturi rutiere de mărfuri riscante din punct de vedere fiscal, în sistemul e-Transport.
Obligativitatea acestui sistem, pentru firme și PFA-uri, a fost introdusă destul de recent prin OUG 41/2022 - aproape de mijlocul lunii aprilie 2022. Deși, teoretic, sistemul este opțional din 11 aprilie și până în 30 iunie 2022, în practică acesta a putut fi testat (teoretic) abia după ce, pe final de mai 2022, a apărut documentația tehnică. Și, în dulcele stil românesc, procedura de aplicare a sistemului e-Transport s-a stabilit doar în 30 iunie... în condițiile în care din 1 iulie devine obligatorie. Raportarea în sistem vizează vehiculele rutiere care au o masă maximă au­­torizată de minimum 3,5 tone, dacă sunt încărcate cu bunuri riscante care au o masă brută totală mai mare de 500 kg sau dacă au o valoare totală mai mare de 10.000 de lei.
Însă, în ,,mărinimia lor”, guver­nanții nu aplică cel puțin deocamdată sancțiuni pentru e –factura. Iar  în cazul e-Transport, deși există termene de raportare și amenzi pentru neconformare, Guvernul a decis că sancțiunile vor putea fi aplicate abia din 1 octombrie 2022.
În al treilea rând, de la 1 iulie 2022 intervine obligația de raportare a fișierului standard de control fiscal (sau, pe scurt, SAF-T), prin formularul 406, pentru firmele care au devenit, de la 1 ianuarie 2022, mari contribuabili.

Concluzia este una sumbră și amară: deși aceste schimbări sunt majore, autoritățile nu s-au sinchisit să informeze corespunzător contribuabilii. Nu au trimis nici informări prin poștă, nici prin intermediul Spațiului Virtual. Astfel că, povara informării a căzut doar pe umerii direcțiilor județene. De altfel, specialiștii spun că legea nu se aplică unitar, ci diferă de la regiune la regiune...

Cât despre lipsa amenzilor pentru sistemul e-factura, acest lucru nu prea încălzește pe nimeni, în con­dițiile în care contribuabilul trebuie să factureze pentru a încasa, ori, dacă nu știe folosi sistemul nu prea poate face acest lucru... Așa că, aceasta e cea mai aspră sancțiune.

Vom reveni

Clarificări în al doisprezecelea ceas
Informările ANAF cu privire la sistemul e-factura sunt foarte sumare și foarte tehnice. Și desigur, sunt emise în al doisprezecerlea ceas. Ultima clarificare de acest fel a fost postată în 30 iunie, în condițiile în care sistemul devenea obligatoriu de la 1 iulie.

„Clarificări cu privire la obligația prevăzută la art. II din Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. m) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi im­ple­mentarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru relaţia dintre un operator economic şi autorităţi contractante, respectiv entităţi contractante - B2G este tranzacţia dintre un operator economic care are calitatea de contractant sau subcontractant / subantreprenor în temeiul Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi autorităţi contractante sau entităţi contractante care primesc şi prelucrează facturi electronice.

În baza art. II din Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia, în relaţia B2G, definită conform art. 2 alin. (1) lit. m) din OUG nr. 120/2021, să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura. Prin urmare, tranzacțiile B2G efectuate în temeiul unor contracte pentru care actele normative reglementate la art. 2 alin. (1) lit. m) din OUG nr. 120/2021 prevăd exceptări de la aplicare, nu fac obiectul obligației de la art. II din Legea nr. 139/ 2022, respectiv operatorii economici nu au obligația să emită și să transmită facturile electronice prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura autorităților contractante sau entităților contractante începând cu data de 1 iulie 2022”.