Greu de adoptat

Maramureşul se află în coada clasamentului în ceea ce priveşte numărul de adopţii finalizate în anul 2013. Din cele 580 de adopţii realizate la nivelul întregii ţări, numai 16 au fost înregistrate în judeţul nostru.

Statul pare să faciliteze mai degrabă adopţia de animale, decât de copiii. Deşi numărul copiilor instituţionalizaţi este tot mai mare, iar problemele din sistem tot mai grave, procesul de adopţie se desfăşoară lent şi greoi în România. Din peste 2.200 de proceduri deschise anul trecut, mai puţin de 600 au fost definitivate. Până pe 23 decembrie au fost declaraţi adoptabili doar 2.241 de copii şi au fost eliberate 1.506 atestate pentru familii sau persoane care doresc să adopte.

Cifrele adopţiilor finalizate sunt mult mai mici: anul trecut au fost finalizate doar 580 de adopţii şi alţi 53 de copii au fost încredinţaţi în vederea adopţiei, din peste 60.000 de copii câţi sunt în orfelinatele din România.

Judeţele cu cei mai mulţi copii adoptaţi sunt: Dâmboviţa, Vrancea, Dolj, Prahova, Braşov, Suceava şi Hunedoara. Chiar şi aşa, tot Capitala este fruntea. Aici au fost luaţi acasă 125 de copii. Copiii din România au avut parte şi de adopţii internaţionale. 7 la număr. Mai precis, 6 în Italia şi una în Canada. Maramureşul însă se situează în partea a doua a clasamentului. Dacă în judeţul Dâmboviţa s-au înregistrat un număr de 133 de adopţii, în Vrancea 123, iar în judeţele Dolj, Prahova, Braşov şi Suceava peste 80, în Maramureş au fost finalizate doar 16 adopţii.

Legat de acest subiect am vorbit cu directorul general adjunct al DGASPC, Lavinia Orzac.

„Dacă vorbim de o clasificare a numărului de adopţii în România, este nedrept să situăm Maramureşul spre coada clasamentului, deoarece Oficiul Român de Adopţii nu are aşa ceva la ora actuală. De la sfârşitul anului trecut au apărut în presă date şi cifre cu interpretarea că am ocupa unul din ultimele locuri din cauza numărului mic de adopţii. Trebuie făcută o altfel de interpretare, întrucât nu putem să vorbim de Maramureş în comparaţie cu judeţe mai mari, ca şi teritoriu şi problematică socială. Judeţe precum Timiş sau Constanţa, porţi de intrare în ţară, au mult mai multe abandonuri în maternităţi. Peste 40 de abandonuri în fiecare dintre ele.

Aceeaşi situaţie se află în multe alte judeţe. La noi, abandonurile la nivel de maternităţi au fost în număr de 15. Dintre aceste abandonuri, o parte au mers spre reintegrare, adică s-au întors în familia lor naturală. În acest context, nu se poate spune că suntem pe ultimele locuri, având în vedere că anul trecut au fost 16 adopţii la un număr de 15 abandonuri în maternităţi, din care îi scădem pe cei plecaţi în familiile naturale. Mai trebuie spus că cei care doresc să adopte un copil vor ca ei să fie, în general, pe segmentul de vârstă 0-2 ani, sau chiar trei ani”, a spus Lavinia Orzac.