• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 19 Aprilie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 21 Martie , 2014

Gramatica fondurilor europene

Din cauza unei definiţii stupide şi a unor argumente hilare, zeci de localităţi din Maramureş sunt văduvite de fonduri europene. Mai exact, satele care aparţin de oraşe nu pot accesa fondurile din PNDR. Scuza ministerului e penibilă: nu există hărţi care să delimiteze exact satele de oraşe!

 
 
 

În condiţiile în care satul românesc se stinge pustiu, în ruină şi fără nicio perspectivă, Guvernul condamnă la şi mai mare sărăcie localităţile rurale care aparţin de oraşe. Concret, satele care aparţin de oraşe sunt discriminate şi în viitorul exerciţiu financiar al UE, neputând accesa fonduri europene prin PNDR din cauză că guvernul nu e în stare să definească termenul de „spaţiu rural” şi să facă nişte amărâte de hărţi care să delimiteze satele de oraşe.

 

În anul Domnului 2014, la 7 ani de la aderarea României la UE, satele care aparţin de oraşe nu pot accesa fonduri europene din cauza neputinţei şi incompetenţei guvernanţilor. Mai exact, milioanele de euro s-au poticnit de un ciot gramatical: definirea termenului de spaţiu rural. În loc să gândească, guvernanţii au scris că spaţiu rural înseamnă localitate care aparţine de o comună.

Uitând că există zeci de sate care aparţin de oraşe şi care nu diferă cu nimic de un sat care aparţine de comună, de exemplu satele care aparţin de Baia Sprie, Tăuţii Mărgherăuş, Seini, Târgu Lăpuş, Sighetu Marmaţiei, Săliştea de Sus, Ulmeni, Şomcuta Mare etc. Zeci de mii de maramureşeni sunt astfel discriminaţi din cauză că nişte guvernanţi nu sunt în stare să gândească.

 

Recent, senatorul Sorin Bota a cerut explicaţii Ministerului Agriculturii: „interpretarea definiţiei spaţiului rural în PNDR, care în accepţiunea actuală exclude dintre beneficiarii localităţilor rurale (satele) înglobate în UAT, constituite în jurul unor centre urbane (mici orăşele), care de multe ori nu depăşesc nici ele condiţia unui sat mai răsărit. Acceptarea lor în ceea ce legiuitorul numeşte „spaţiu” (zonă) rurală, în condiţiile în care aceste localităţi nu depăşesc nici cu o centimă condiţia unui sat tradiţional românesc, ar lărgi aria spaţiului rural cu 15-20% şi implicit ar creşte numărul de beneficiari.

 

Răspunsul Ministerului Agriculturii este cel puţin hilar. Ministerul se scuză că „actuala definiţie a spaţiului rural pentru perioada de programare 2007-2013, în accepţiunea PNDR – comunele împreună cu satele componente”, a fost stabilit din cauza contextului. Mai exact, guvernanţii ar fi vrut să definească iniţial spaţiul rural „totalitatea localităţilor care au o densitate a populaţiei mai mică de 150 de locuitori pe metru pătrat”, dar Institutul de Statistică nu a avut disponibili toţi indicatorii de bază necesari care să reflecte situaţia spaţiului rural şi, mai mult, au lipsit şi hărţile care să permită delimitarea satelor de oraşele de care aparţin!

În anul 2014, ministerul se scuză că nu se pot delimita pe hartă satele de oraşe! Dar, pentru a îndulci tonul, ministerul răspunde că, oricum, banii pe PNDR s-au cheltuit. Cât despre cei care vor veni, asta e, „unii câştigă, alţii pierde!”.

Ministerul Fondurilor Europene a răspuns şi mai sec, arătând că nu are atribuţii în domeniul politicilor agricole.

Aşa că, situaţia satelor care aparţin de oraşe va rămâne la fel de discriminată şi în următorul PNDR. Din cauza unei definiţii şi din lipsa unor hărţi. Inutil să ne întrebăm de ce guvernul nu a făcut amărâtele de hărţi din 2007 până acum sau de ce nu a încercat să remedieze problema pentru a accelera absorbţia fondurilor europene în condiţiile în care au rămas necheltuite aproape 500 de milioane de Euro, bani cu care s-ar fi putut realiza canalizări ori alimentări de apă în 500 de sate de exemplu.

 

Nimeni nu se străduieşte să răspundă la aceste întrebări şi nimeni nu încearcă măcar să mimeze interesul pentru problemele cetăţenilor. Dar dacă tot sunt pasionaţi de definiţii, oare cum definesc guvernanţii cuvântul „penibil”?

 
 

Milioane de euro necheltuite

 

Măsura axei 3 din PNDR a vizat „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”. Iar măsura cu cel mai mare succes a fost 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. Pentru 2007-2013 au fost alocate pe această măsură 2.646.193.373 euro, proiectele contractate fiind în valoare de 2.272.114.969 euro. Iar plăţile efectuate au fost în valoare de 1.448.495.298 euro.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.