Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 18 Octombrie , 2019

GAZETA de Maramureș va ajunge pe Marte!

de Ioana Lucacel si Mircea Crisan

GAZETA de Maramureș pleacă, vara viitoare, pe Marte! Numele publicației noastre va fi stocat pe un microcip care va ajunge pe Planeta Roșie, în cadrul unei misiuni NASA extrem de importante prevăzută a fi lansată în iulie 2020 şi care ar urma să amartizeze până în februarie 2021. În total, numele a peste 10 milioane de persoane fizice și juridice, din întreaga lume, va ajunge pe Marte. Din țara noastră, au răspuns provocării NASA peste 22.000 de persoane. Cel mai important obiectiv al rover-ului trimis de NASA este de a căuta semne ale unor forme de viaţă microbiene care ar fi putut exista în trecut, precum şi de a caracteriza geologia şi climatul planetei, a colecta mostre şi a pregăti calea pentru explorarea cu echipaj uman.

 

 

Deși va mai trece mult timp până când oamenii vor ajunge pe Marte, Agenţia Spaţială Ameri­cană (NASA) a invitat publicul să-şi înscrie numele pentru a fi tri­mis pe Planeta Roşie. Astfel, GAZETA de Maramureș va „călători” alături de vehiculul spațial care va fi lansat în vara anului viitor și care reprezintă cea mai ambiţioasă misiune pentru explorarea planetei Marte. În 2021, când misiunea va ajunge pe planeta roșie, se vor împlini nouă ani de la misiunea Curiosity care a oferit cele mai concludente informații că pe planeta roșie ar fi existat viață cândva.

În total, au răspuns invitației NASA de a-și trimite numele pe Marte, 10.931.238 de persoane din întreaga lume, cei mai mulți fiind rezidenți în Turvia, India și Statele Unite ale Americii, România situându-se spre coada clasamentului mondial, cu 22.682 de înscriși. Numele vor apărea pe un cip, scrise cu un font minuscul. Astfel, NASA va putea trece cu ușurință peste un milion de nume pe un singur cip care are dimensiunea unei monede. NASA a mai derulat un proiect similar în misiunea în care au folosit sonda spaţială InSight, care a ajuns pe planetă anul trecut. Atunci, peste două milioane de nume „au plecat” alături de InSight.
Misiunea rover-ului Mars 2020 face parte din programul NASA’s Exploration Mars, un efort pe termen lung de explorare robotică a Planetei Roșii. Misiunea Mars 2020 abor­dează obiectivele științifice cu prioritate înaltă pentru explorarea lui Marte, inclusiv întrebări cheie des­pre potențialul vieții pe Marte. Misiunea face pasul următor nu numai căutând semne de condiții locuibile pe Marte în trecutul antic, ci și căutând semne ale vieții microbiene din trecut. Rover Mars 2020 introduce un burghiu care poate colecta probe de bază ale rocilor și solurilor și le poate pune deoparte într-o „cache” de pe suprafața planetei Marte.
O viitoare misiune ar putea returna aceste probe pe Pământ. Acest lucru ar ajuta oamenii de știință să studieze eșantioanele în laboratoare cu echipamente speciale, care ar fi prea mari pentru a le duce pe Marte. Misiunea oferă, de asemenea, oportunități de a aduna cunoștințe și de a demonstra tehnologii care abor­dează provocările viitoarelor expediții umane pe Marte. Acestea includ testarea unei metode de producere a oxigenului din atmosfera marțiană, identificarea altor resurse (cum ar fi apa subterană), îmbună­tățirea tehnicilor de aterizare și caract­erizarea vremii, prafului și a altor condiții potențiale de mediu care ar putea afecta viitorii astro­nauți care trăiesc și lucrează pe Marte.
Misiunea este programată pentru o oportunitate de lansare în iulie 2020, când Pământul și Marte sunt în poziții bune unul față de celălalt pentru aterizarea pe Marte. Adică este nevoie de mai puțină putere pentru a călători pe Marte în acest moment,
în comparație cu alte perioade în care Pământul și Marte sunt în poziții diferite pe orbitele lor. Pentru a menține costurile și riscurile misiunii cât mai scăzute, proiectarea Mars 2020 se bazează pe arhitectura de succes a misiunii Laboratorul știin­țific al NASA, incluzând roverul său Curiosity și sistemul de aterizare dovedit.
Rover Mars 2020 se bazează pe configurația rover-ului Curiosity de la Mars Science Laboratory. Are dimensiuni de mașină, aproximativ 3 metri lungime, 2,7 metri lățime și 2,2 metri înălțime, dar la 1.050 kilograme, cântărește mai puțin decât o mașină compactă.
Într-un anumit sens, părțile rover sunt similare cu ceea ce orice ființă ar avea nevoie pentru se menține „vie” și capabilă să exploreze.

 

 

Programul de explorare a planetei Marte investește în propriile tehnologii relevante pentru Marte, precum și la curent cu inovațiile complementare din NASA și din industria aerospațială. Investițiile tehnologice unice pentru Marte includ:

Vehiculul de ascensiune pe Marte:
Un element esențial dacă NASA va întoarce vreodată materiale (sau oameni) de pe Marte. Programul de explorare a planetei Marte al NASA investește în prezent în tehnologia de propulsie și orientare care ar putea supraviețui călătoriei pe Marte și în mediile sale dure de suprafață înainte de a fi lansat înapoi, în spaţiu. Motoarele rachetă hibride care folosesc combustibil cu parafină arsă cu oxizi lichizi de azot sunt deosebit de promițătoare pentru această aplicație. În atmosfera subțire a planetei Marte, controalele aerodinamice, cum ar fi înotătoarele nu vor fi eficiente, astfel încât investițiile se fac și în Controlul vectorial de împingere a lichidelor (LITVC). Folosind porturi mici pentru a injecta oxidant lichid direct în duză în diferite puncte, direcția MAV poate fi controlată rapid și eficient fără părți mobile, chiar și în atmosfera subțire de pe Marte.

Tehnologii de protecție planetară:
Programul de explorare a planetei Marte al NASA investește, de asemenea, în tehnologii pentru a permite transportul în condiții de siguranță a materialelor de pe Marte pe Pământ (de exemplu, tehnologii pentru conținerea de probe și containere de probe pentru materialele Marte, precum și tehnologii pentru sterilizarea părților exterioare ale acestor containere). Deși nu se știe dacă viața a existat sau nu vreodată pe Marte, studiile conceptuale pentru returnarea materialului marțian sunt realizate în conformitate cu standarde de siguranță care sunt la fel de ridicate sau mai mari decât standardele utilizate pentru transportul materialelor pe­riculoase cunoscute pe Pământ. Tehnologiile aflate în prezent în investigare includ abordări de sterilizare în spațiu, precum și tehnologii de etanșare.

De la roboți la oameni:
Știința și tehnologia dezvoltate prin programul de explorare a planetei Marte vor permite oamenilor să exploreze într-o zi Planeta Roșie.
 

 

 

De ce Marte?

Există mai multe motive strategice, practice și științifice pentru ca oamenii să exploreze Marte. Printre ele, știm de exemplu că Marte este cel mai accesibil loc din sistemul solar. În plus, explorarea planetei Marte oferă posibi­litatea de a răspunde la întrebări legate de originea și evoluția vieţii și ar putea fi într-o zi o destinație pentru supraviețuirea omenirii.
 

 

 

Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planetă a Sistemului Solar, a cărei denumire provine de la Marte, zeul roman al războiului. Uneori mai este numită și „planeta roșie” datorită înfățișării sale văzută de pe Pământ. Culoarea roșiatică se explică prin prezența pe suprafața sa
a oxidului de fier.

Marte este o planetă telurică (de tip terestru) cu o atmosferă subțire; printre caracteristicile suprafeței se numără și craterele de impact ce amintesc de Lună, dar și vulcani, văi, deșerturi și calote glaciare polare ce amintesc de Pământ. Pe Marte se găsește cel mai înalt munte cunoscut al Sistemului Solar, Olympus Mons (21.230 m altitudine), precum și cel mai mare canion, numit Valles Marineris. În anul 2008, în trei articole publicate în revista Nature s-au adus dovezi despre un crater de impact uriaș, lung de 4000 km, lat de 200 km și adânc de 7 km, care este de aproximativ patru ori mai mare decât craterul Bazinul Polul-Sud-Aitken de pe Lună.
Marte are doi sateliți mici și diformi, Phobos și Deimos, care însă ar putea fi doar doi asteroizi capturați cândva de gravitația planetei. Marte poate fi văzut de pe Pământ și cu ochiul liber. Magnitudinea aparentă atinge -2,9, luminozitate depășită doar de Soare, Venus, Lună și uneori și de Jupiter.