Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Marţi , 4 Decembrie , 2012

Galeria foştilor preşedinţi ai Consiliului Judeţean Maramureş

de Gazeta de Maramures

Primul președinte ales al Consiliului Județean în perioada post-decembristă a fost Ioan Dulf.

 

"Eu aș dori să punctez ca inedite câteva aspecte de la alegerile din 1992. În calitate de subprefect, am participat și la organizarea alegerilor, și în cunoaștere de cauză, rememorez aspecte din perioada campaniei electorale și ale preocupărilor Consiliului Județean. În campania electorală s-au cheltuit foarte puțini bani, pe afișe, cu pozele candidaților și reclame în presa vremii, nu au existat atacuri la persoană, nu au fost folosite expresiile de mită electorală, nici frauda electorală (dacă au existat, au fost lucruri neînsemnate). Votul s-a făcut pe liste și partide, în CJ au fost reprezentate 6 partide și minoritățile naționale. După alegeri, într-o săptămână, partidele s-au pus de acord, astfel încât la prima ședință de constituire a Consiliului Județean, președintele și vicepreședintele au fost aleși cu unanimitate de voturi.

După alegeri nu s-au făcut schimbări pe criterii politice, angajații Consiliului, în număr de 85-90, au provenit de la prefectură, președintele nu avea dreptul la consilieri personali și nici la county manager, deciziile în Consiliu nu se luau pe criterii politice, denumirile și alte învestiții nu aveau valoare politică.

Cu toate că în urma alegerilor parlamentare Consiliul a intrat în opoziție (în CJ erau numai membri PDSR), am reușit să obținem un buget care să ne permită să asigurăm funcționarea normală a tuturor Primăriilor, să finanțăm la nivelul capacității a Direcției de Drumuri și Poduri județene, să continuăm lucrările la blocurile de locuințe, transport electrificat în Baia Mare, să înceapă lucrări de investiții la Biblioteca Județeană, alimentare cu gaz în Baia Mare, alimentarea cu gaz și apă în Tg. Lăpuș și Lăpuș, alimentarea cu gaz în Cavnic, Baia Sprie, Seini, Ulmeni, Șomcuta, pasarela pe Someș la Ulmeni, Chelința și altele.

În demersurile pentru realizarea bugetului și a investițiilor, pe lângă relațiile personale și ale colegilor, am primit un real sprijin din partea parlamentarilor, unii participau și la ședințele de CJ. Ei au știut să se facă respectați pentru calitățile lor. Astfel, domnul Brânzei, actualul director al BNR Baia Mare, era șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, domnul Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene a fost în acea perioadă vicepreședinte al Senatului României. Ei nu au uitat de unde au plecat. Ca o paranteză, nu înțeleg de ce astăzi, domnul Ardelean, după ce și-a făcut magistral treaba la Bibliotecă, nu este dus în zonele superioare ale partidului sau ale administrației statului. Ar fi putut fi benefic pentru Maramureș.

Păcat că, odată cu trecerea timpului, județul Maramureș este tot mai izolat față de București și cred că această situație este datorită faptului că județul este slab reprezentat în partea decizională a statului, ceea ce ar trebui să dea de gândit celor care conduc", a spus Ioan Dulf.

 

Decebal Traian Remeş: „Este şi nu prea un moment aniversar, mai degrabă nu, şi aleg să fiu sincer cu mine, Maramureşul este un judeţ hibrid, nu-i închegat istoric, nu e în graniţele româneşti întregul Maramureş, nu e legat nici economic, nici prin drumuri, nici prin căi ferate de ţară şi nici zonele judeţului nu sunt legate între ele. Eu zic că Maramureşul nu are are viitor în noua structură a României pe judeţe. Este o structură măruntă, insignifiantă pentru a se impune în structurile Europene. După mine, singura şansă este regândirea României, configurând alte structuri administrative, îmi dau seama că va fi greu, vor fi orgolii, dar putem alege între meschinării mărunte şi regiuni care pot face binele public, intrând în contact cu Europa şi cu lumea. E musai să ajungem la reorganizare, e obligatoriu, pentru a se dezvolta pe o zonă cât mai întinsă tot ce înseamnă modernizare şi pentru a smulge în felul acesta din puterea foarte centralizată în România către zona în care se produce PIB, se plătesc impozite şi trăiesc oameni, cât mai puţini bani să treacă prin Bucureşti ca să-i împartă ei. Banii trebuie să rămână cât mai aproape de locul în care se fac şi să-I împartă aleşii zonei respective”.

 

Călin Matei a fost președinte al Consiliului Județean între anii 1995-1996.

"Am fost ales președinte datorită faptului că Decebal Traian Remeș a plecat director la Credit Bank. Nu a fost simplu, dar am reușit să fac față unei provocări administrative. Atunci, erau trei vicepreședinți și fiecare avea atribuțiuni clare. Consiliul Județean era format din consilieri din partide ale întregului spectru politic. Modul de alocare al banilor a fost diferit față de acum. Nu existau formule matematice, algoritm și alte astfel de chestiuni. Se alocau banii după nevoile localităților, în funcție de priorități. Și prioritățile de atunci au fost introducerea gazului și drumurile. Am colaborat foarte bine cu vicepreședinții și cu ceilalți consilieri județeni. Nu se poate spune că a fost o perioadă romantică a CJ, dar cu siguranță a fost o perioadă în care trebuia să faci față unor lucruri noi, democrația era la început de drum și multe necunoscute trebuiau rezolvate în funcție de prezența de spirit a celui în cauză. Am făcut față, cred, destul de bine.

Îmi mai amintesc că tot în acea perioadă au început discuțiile pe proiecte mari. De atunci sunt discuțiile despre Tunelul de sub Gutâi, sau despre drumuri. De atunci a început desenarea unor drumuri importante pentru județ, drumuri care au început acum să fie în lucru sau într-un context favorabil. În anii aceia nu se discuta despre proiecte, fonduri, totul venea de la buget și era foarte important cum erau împărțiți banii.

Mai este important de spus că nu s-a politizat instituția. Directorii de acum din Consiliul Județean, mulți dintre ei, erau șefi de servicii, nu a avut importanță ce partid a fost la conducere, ei erau profesioniștii de care a fost nevoie. Sigur, este loc de mai bine, dar eu cred că am făcut o treabă bună și am lăsat ceva pe care s-a clădit în continuare.

Am fost cel mai tânăr președinte de Consiliu Județean din țară, prefectul Liviu Doru Bindea era cel mai tânăr prefect din țară, Vasile Mureșan a fost cel mai tânăr șef de Inspectorat Județean de Poliție, Ioan Isac a fost cel mai tânăr șef de Poliție al unui municipiu reședință de județ, un grup de oameni tineri care a deschis drumuri noi în administrația maramureșeană, fiecare în zona de care răspundea. Era un pic altfel față de acum. Poate tinerețea, poate dorința de a fi și în Maramureș mai bine ne-a ajutat să facem față unei perioade dificile, din punct de vedere politic, social, economic", a spus Călin Matei.

Fostul președinte de CJ, este unul dintre cei mai vechi din administrația maramureșeană. El este acolo de la Revoluție, a făcut parte din toate structurile: CPUN, FSN și din toate mandatele Consiliului Județean.   

 

Un președinte democrat - Teodor Lupuți, președinte al Consiliului Județean între 1996-2000.

"Constituirea și alegerea președintelui de CJ, din 1996 au fost foarte dificile. Au fost pe muchie de cuțit. Taberele, ca să spun așa, se departajau la un singur vot. A fost 21 la 20. Atunci erau 41 de consilieri județeni și președintele și cei doi vicepreședinți se alegeau din rândul consilierilor.

În primul rând constituirea majorității a fost foarte dificilă deoarece au fost mai mulți candidați și CDR avea ca propunere pe Călin Vintilă, (Dumnezeu să-l odihnească!). S-a ajuns la un impas, iar Decebal Traian Remeș a deblocat situația dând un termen de 24 de ore pentru ca fiecare candidat la președenție să aducă voturi ale consilierilor. Eu am reușit să adun de la patru voturi ale PD-ului de atunci încă 11 voturi. Domnul Vintilă, pe lângă cele opt ale CDR, a mai adus două. A fost surprinzător, o surpriză plăcută faptul că cei de la UDMR au votat cu mine deși nu am avut nici o discuție cu cei trei consilieri sau cu partidul lor. A urmat o ședință dificilă, care a durat vreo șapte ore, s-au făcut alegerile care au fost contestate. Am ajuns la Curtea de Apel de la Cluj, unde s-a câștigat procesul. Era primul proces, pe țară, urmare a atacării alegerii unei conduceri de Consiliu Județean. Domnul Bindea era prefect și a făcut tot ce era posibil pentru a împiedica alegerea conducerii în acea formă. A fost o chestiune politică.

În fine, s-a definitivat acea conducere cu mine și cu cei doi vicepreședinți: Călin Vintilă și Pamfil Berceanu. Cu ei am avut o colaborare deosebită și aș spune că a fost așa și datorită împărțirii sarcinilor. Adică, împărțirea responsabilităților, dar și a puterii. Dacă încerci să monopolizezi puterea ai contra-aliați.

Eu nu am avut susținerea care ar fi fost normală, din partea partidului (PD), poate și datorită faptului că demisionasem de la conducerea filialei maramureșene, înainte de alegerile locale, deoarece eu nu am fost de acord cu alianța între PD și PDSR. Colegii din partid au făcut tot posibilul să mă dea jos din funcție, în loc să mă sprijine în plenul CJ. Până la urmă am ajuns să mă sprijin pe votul meu în CJ și cu toate acestea am condus destul de bine această instituție grea! O instituție politizată ca și acum și într-o perioadă în care fondurile erau foarte puține. Cu puțin am încercat să facem cât de mult.

Țin minte că pornisem că trebuie să ridicăm satul, cât de cât. O utopie, de altfel, care nu se poate îndeplini decât în condiții foarte greu de atins. Am spus că e nevoie de apă, de drumuri și de gaz la țară. S-au alocat resurse în acest sens. Majoritatea consilierilor au venit cu propuneri de acest fel, iar hotărârile la bugetul CJ s-au luat, dacă nu în unanimitate, cu o largă majoritate, deși structura Consiliului, pe partide, era diversă. Astăzi, privind în urmă, îmi dau seama că, cel puțin în privința gazului la sate, a fost o greșeală. Nu se putea prevede creșterea prețului la gazul metan și acum foarte mulți din cei care s-au branșat, au renunțat la gaz. Acesta este mersul vieții.

A fost o perioadă interesantă, complicată, dar ne-am descurcat onorabil. Față de acum cred că a fost mai puțin politizată. Ar mai fi de remarcat că în această perioadă de 20 de ani, cei mai mulți președinți de CJ au fost din cadrul PD sau susținuți de această formațiune politică", a spus Lupuți.      

 

Alexandru Cosma – „Foarte sincer, după părerea mea, Consiliul Judeţean este singurul pol care poate genera dezvoltare în Maramureş în condiţiile în care se aplică o strategie coerentă, indiferent dacă vorbim de perioade scurte, medii sau lungi. Dar o strategie coerentă, pentru că este singurul vector care poate să genereze acest lucru. În rest, cred că nicio instituţie din Maramureş nu-şi pune problema: care este locul judeţului Maramureş în ţara aceasta şi modul în care se poate rezolva problematica economică şi socială în judeţ. Cât am fost acolo ca şi preşedinte, gândurile mele au fost toate canalizate spre acest lucru: cum să fac pentru ca Maramureşul să devină unul dintre judeţele fruntaşe ale ţării, înţelegând rolul CJ aşa cum l-am explicat anterior. Părerile mele de rău sunt acelea că n-am rămas în continuare să duc mai departe ceea ce am gândit şi am început. Nu le doresc decât multă putere de muncă conducătorilor, pentru că ştiu că-i o funcţie grea şi să aibă întotdeauna în gândurile lor viaţa noastră a maramureşenilor pentru că acesta le este rolul acolo în fruntea CJ”. 

 

Marinel Kovacs – „Consiliul Judeţean trebuie văzut ca o instituţie fundamentală, cel puţin până la acest moment, în administraţia locală. Şi sigur că o instituţie democratică în care reprezentanţii sunt aleşi prin vot de populaţia unui judeţ, aşa încât consilierii judeţeni şi conducerea executivă îi reprezintă pe cetăţeni. Din acest punct de vedere, CJ ar trebui, începând de la preşedinte şi până la ultimul consilier, să abordeze toate problemele cu foarte multă responsabilitate, lucru care s-a întâmplat în general, dar nu întotdeauna cu foarte mare responsabilitate. Şi acest lucru ar trebui să nu se întâmple.

Pe de altă parte, CJ Maramureş este un UNICAT din punctul de vedere a ceea ce a reuşit într-un fel sau altul să facă mai ales în ceea ce a însemnat alegerea conducerilor. În general, aici în Maramureş s-a dat un exemplu de convieţuire politică la nivelul CJ, în sensul că s-au făcut alianţe aşa-zise „contra-naturii”, care până atunci în ţară nu s-au făcut. De exemplu, în 2004, UDMR cu PRM au fost în coaliţia care a avut majoritatea şi a ales conducerea şi preşedintele, de asemenea, au convieţuit foarte bine forţele politice, chiar şi dacă au fost în opoziţie preşedintele cu Consiliul care era majoritar de altă culoare politică (şi pe ultimul mandat al domnului Man). Dar totuşi s-a convieţuit relativ paşnic şi s-au putut rezolva anumite probleme.

Dacă ne gândim la viitor, cred că CJ îşi va avea în mandatul acesta, cel târziu în încă un viitor mandat, ultimul mandat, pentru că, probabil, prin reorganizarea administrativ-teritorială a României, el nu va mai exista. Va fi probabil numai la nivel regional, un miniparlament regional. Dar acest lucru nu trebuie să sperie pe nimeni, pentru că până la urmă este spre binele nostru al tuturor. Adică mai puţini bani publici cheltuiţi şi mai eficient în viitor.

 

Mircea Man – Consiliul Judeţean este o administraţie a judeţului extrem de importantă. Sunt 20 de ani de activitate care arată un mod de implicare al celor care au trecut prin această instituţie sau au condus judeţul. Cu bune, cu rele, instituţia poate să spună după 20 de ani un bilanţ pozitiv, un bilanţ la care fiecare preşedinte şi-a adus contribuţia pentru investiţiile din Maramureş. Sigur că pe diferite etape, cu mai mult, cu mai puţin, dar cert este că această instituţie a făcut multe lucruri bune în judeţ, fiecare preşedinte în parte încercând să-şi pună amprenta pe investiţii şi pe dezvoltarea judeţului, atât cât a putut şi atât cât vremurile au permis. Pentru că, să nu uităm, au fost perioade diferite de trecere a României prin crize economice sau anumite perioade de dezvoltare. Una peste alta, le doresc LA MULŢI ANI maramureşenilor, celor care s-au bucurat de deciziile administraţiei judeţene şi îmi doresc, pentru că am trecut prin 4 ani la CJ, ca cei care ne conduc acum destinele să le dea Dumnezeu sănătate să poată lua decizii bune pentru maramureşeni.