Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 29 Ianuarie , 2016

„Folclorul şi etnologia sunt arheologie spirituală”

de Codrin Pârcălab

Reporter: Spuneţi-mi, vă rog, mai multe detalii legate de cartea care tocmai a apărut, Studii de etnologie românească – vol. IV

Pamfil Bilţiu: Este volumul numărul patru, ceea ce reprezintă o muncă. Să scoţi patru volume de studii este o mare realizare. Înseamnă că este o valorificare puternică a folclorului prin studii, prin cercetare. Majoritatea acestora sunt întemeiate pe cercetări directe de teren, nu numai în judeţul Maramureş, ci în întreaga ţară. Spre exemplu, în acest volum se prezintă înmormântarea din Vrancea, care este foarte interesantă, cu nişte ritualuri unice. Am cercetat şi alte zone din ţară, Valea Ceahlăului, Valea Bistriţei, Vrancea, localităţi de pe valea Trotuşului. Am extins aria de cercetare, comparativ cu celelalte trei volume.

Am abordat studii care nu au fost cercetate şi de aici interesul oamenilor pentru aceste volume, şi specialişti, şi oameni de rând, interesaţi de folclor, şi doctoranzi şi studenţi, toţi mi-au mărturisit că le-am făcut o bucurie şi asta a fost şi intenţia mea pentru iubitorii de folclor.

Studiile sunt realizate pe teren. Veţi găsi în acest volum multe personaje interesante care au folclorul în sânge, de exemplu Nelu Baba, un mare pietrar din zona Buzăului, care m-a primit în casă pe parcursul cercetărilor. Tot acest volum cuprinde şi obiecte valoroase date uitării, cum ar fi stelele funerare de pe valea Gurghiului sau crucile închise în cerc. Această carte, Studii de etnologie românească – vol. IV, cuprinde şi un capitol dedicat artei populare.

Eu am abordat toate compartimentele culturii populare şi în special arta populară, de care nu s-a ocupat nimeni. Munca depusă pentru aceste cărţi este imensă, însă am fost pasionat, şi această pasiune m-a scos la suprafaţă. Aceste două volume care au lansare în 29 ianuarie vor fi scoase în doar 200 de exemplare, fiecare, deoarece cărţile, mai ales acestea de specialitate, nu are sens să le scoţi în tiraje mari pentru că nu este cine să le difuzeze şi bineînţeles că pentru doritori volumele pot fi găsit în cadrul Bibliotecii Judeţene.

 

Rep:  De ce aţi hotărât să vă specializaţi în acest domeniu?

P.B: Încă din studenţie m-am specializat în etnologie, fiind copil de ţăran, am fost aproape de tradiţii, le-am iubit şi am crescut cu ele. Am văzut că ele reprezintă cartea noastră de identitate. Nicolae Iorga a spus un lucru foarte important: când nu vom mai avea tradiţii, vom pieri ca naţiune şi vom deveni ca o privighetoare fără glas. Cuvinte care trebuie să stea alături de noi, pentru că folclorul nostru dispare. De aceea am dat bice, am încercat să îl tezaurizez în cele 40 de volume pe care le-am publicat. Anul trecut am scos 4 cărţi, a fost anul meu de vârf.

 

Rep: Cât timp durează compunerea unui volum?

P.B: Cercetarea şi munca depusă pentru Studii de etnologie românească – vol. IV a durat mai mulţi ani, se tot adună studii pe masa de lucru şi la un moment dat simţi nevoia de a publica un volum, dar şi datorită cererilor primite, după publicarea studiilor în reviste de specialitate. Am comenzi din toată ţara, din Constanţa, la Bucureşti, la Oradea. Difuzarea cărţilor o fac personal, prin firme de curierat sau poştă. Cheltuielile sunt mari, însă satisfacem nişte pasiuni, slujim cultura populară şi etnologia românească şi scoatem Maramureşul în lume.

Maramureşul este drag tuturor, însă ceea ce mă dezamăgeşte pe mine este foarte slaba înţelegere a organelor locale şi pe front cultural, şi pe front publicistic.

 

Rep: Ce reprezintă folclorul pentru dumneavoastră?

P.B: Folclorul este foarte interesant deoarece acesta este un cod simbolic, care are încifrate foarte multe lucruri de mare vechime, din vremuri imemoriale până în zilele noastre. Am un studiu foarte concludent cuprins în acest volum, care pomeneşte de religia astrală, botezul la soare, jurământul păcatelor la lună şi multe alte tradiţii, mai vechi decât poporul român şi care s-au perpetuat până în zilele noastre. Poporul este foarte bun document acolo unde documentul istoric lipseşte. Aceste lucruri s-au conservat în Ţara Lăpuşului, dar nu au fost cercetate de nimeni. Aceste lucruri suscită interes, nemaivorbind de partea literară a folclorului, formidabil de incitantă şi aici mă refer la poveştile şi miturile existente.

Când a apărut volumul cu 100 de poveşti, într-o săptămână s-au vândut 10.000 de exemplare, un mic best-seller, volum vândut în toată ţara. Folclorul valorificat în volume este arhaic, autentic şi, ca atare, foarte interesant. Când a apărut cartea cu legendele mitologice, „Izvorul Fermecat” a fost unica lucrare despre mitologia Maramureşului, volum care a ajuns şi în Sao Paolo, la una din cele mai mari universităţi din lume, unde există o profesoară care predă cultură românească şi care a tradus cartea.

 

Rep: România poate produce şi promova cultura tradiţională până într-un punct comercial profitabil?

P.B: Folclorul începe să se vândă şi să fie căutat însă apar persoane care nu au nicio treabă cu folclorul, ca ciupercile după ploaie, promovaţi de televiziune, care nu mai păstrează autenticitatea şi care sufocă tradiţiile şi valorile reale. Folclorul maramureşean are o simplitate deosebită, dar în acea simplitate reuşeşte să transmită o foarte mare varietate de sentimente, aici este secretul folclorului maramureşean muzical.

Eu am abordat toate compartimentele culturii populare şi în special arta populară, de care nu s-a ocupat nimeni. Munca depusă pentru aceste cărţi este imensă, însă am fost pasionat şi această pasiune m-a scos la suprafaţă. Aceste două volume, care au lansare în 29 ianuarie, vor fi scoase în doar 200 de exemplare, fiecare, deoarece cărţile, mai ales acestea de specialitate, nu are sens să le scoţi în tiraje mari pentru că nu este cine să le difuzeze şi bineînţeles că pentru doritori volumele pot fi găsit în cadrul Bibliotecii Judeţene.

 

 

„Fiind copil de ţăran, am fost aproape de tradiţii, le-am iubit şi am crescut cu ele. Am văzut că ele reprezintă cartea noastră de identitate. Nicolae Iorga a spus un lucru foarte important: când nu vom mai avea tradiţii, vom pieri ca naţiune şi vom deveni ca o privighetoare fără glas. Cuvinte care trebuie să stea alături de noi, pentru că folclorul nostru dispare”.

Pamfil Bilţiu