• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 19 Noiembrie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 27 Octombrie , 2017

Florentina Mihaela Ganța Expoziție aniversară - „BORANGIC”

Florentina Mihaela Ganța este absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Secția Desen, promoția 1979. Își completează studiile universitare de artă prin frecventarea Specializării Arte Plastice - Pictură din Centrul Universitar Nord din Baia Mare, promoția 2004. Aprofundează cercetarea teoretică și cunoştinţele profesionale din domeniul artei prin studiile doctorale ale Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara, dobândind titlul științific de Doctor în Arte Vizuale, sub conducerea prestigiosului pictor și profesor universitar Viorel Toma.
    
Repartizată după absolvire (1979) în învățământul gimnazial va parcurge în școli din mai multe localități din Maramureșul istoric o etapă importantă din biografia sa artistică în calitate de profesor de desen, reflectată de altfel, în tematica multor expoziții personale ale autoarei. Se stabilește după o perioadă de peregrinări prin Maramureș la Baia Mare ca profesor de arte vizuale la Clubul elevilor. Are la activ numeroase expoziții personale, de grup și colective, din țară și străinătate, participând la numeroase simpozioane de artă, proiecte, precum și în domeniul ilustrației de carte, nelipsită de la nici una din manifestările expoziționale ale Filialei UAP Baia Mare. Voi da cuvântul criticului de artă Eniko Botiș:
„Cunoscându-i parcursul profesional găsesc interesant de menționat faptul că Mihaela Ganţa a avut o evoluţie complexă din punct de vedere al tematicilor abordate, al tehnicilor și al materialelor în care a lucrat de-a lungul timpului, acestea fiind extrem de diverse: culoare, grafică, tapiserie şi materiale extrapicturale (expo. teza de doctorat) . Expoziţia gravitează în jurul titlului generic Borangic și este structurată pe trei nivele tematice: portret, natura statică, interioare (atelierul).

PORTRET (Mădălina) - tot parcursul artistic al Mihaelei Ganţa este marcat de prezenţa portretului, fie că acesta este realizat realist, fie că este deformat de mişcări expresioniste, fie că apare ritmat de elemente decorative, cum sunt cele expuse aici (suita portretelor Mădălina), dar în general sunt puternic psihologizate şi racordate stilistic la ecourile neoexpresionismului de tip nordic. Portretele Mădălina amintesc de modelul Lydia Delectorskaya, Matisse, La blousse roumaine. În cazul Mădălinei ia este cea care aco­peră trupul în scopul indivi­dualizării sufletului. Suita de por­trete (Mădălina): liniile şerpuite, spiralele, eflores­cen­ţele coloristice denotă o manie­ră artistică supusă libertăţii de exprimare absolute, dar şi a rigorii totodată.

Natura static[ - Provo­carea căreia a încercat să-i răspundă timp de mulţi ani a fost să găsească forme originale de exploatare a mijloa­celor de expresie plastică, fonduri: pastelate, violente, cu tuşe așezate simetric sau asimetric, cu texturări sau aplatizări diverse. De asemenea, la nivel cromatic a trecut prin recuzita
neoexpresionismului, dar în acelaşi timp a încercat monocromii şi policromii aproape
austere.
Toate aceste căutări au condus spre decantarea un stil autentic speci­fic perioadei sale de maturitate artis­tică, în care linia, forma şi culoarea se îmbină echilibrat şi armonios într-un tot unitar.
Motivul există întotdeauna, însă există situaţii particulare în care motivul este perceput la modul fulgerător printr-un exerciţiu de memorare, nu mă refer neapărat la naturile statice din expo­ziţie, ci altele, din atelier. În aceste situaţii Mihaela Ganța recurge la o memorare difuză a motivului, în care acesta transpare în spaţiul plastic dife­rit de accepţia clasică a unei naturi statice. Cercul, triunghiul, pătratul, cilindrul, adică motivele cézanniene devin forme compoziționale explicit rigide şi monumentale, iar această rigiditate este estompată de gestualismul liric al liniei care devine expresia vizibilă a emoției.
Compoziţional: Compoziţia și unele forme elansate antrenează ochiul către înalt, direcția ascensionala fiind o constantă a câtorva lucrări foarte grafice, de altfel. Interesant: nu elu­dează terestrul ci, inserează elemente pământeşti, arborele (ramura?) care face legătura cu spaţiul metafizic. Vedem astfel un arbore-ramură, dar gândul se duce şi spre axis mundi, spre coloana care ţine cerul şi-l uneşte cu pământul.
Trăsături comune
prin care această expoziţie este una unitară
Lucrările expuse creează o atmosferă subtilă – din nou îl invoc pe Matisse: calm şi linişte.... Sunt pline de simboluri care sugerează mai degrabă decât afirmă – motivul borangicului care evocă mai degrabă decât descrie un spaţiu pre-urban, ancestral, al amintirilor de acasă. Recursul la recuzita spaţiului tradiţional se încadrează în tendinţele secolului actual de întoarcere la esenţial, prin arhaic, la posibilele izvoare ale artei şi ale unei linişti interioare. Mihaela Ganţa a folosit universul rural nu într-un mod pitoresc etnografic, ci dimpotrivă, a decupat câteva obiecte care formează acest univers, pentru ca prin individualizare să poată identifica sensuri şi semnificaţii simbolice de o deosebită expresivitate. Ca o notă comună remarc un anumit grad de decorativism, primatul liniei şi a petei decorative în scopul căutării de noi tensiuni ale acestora. O mare libertate a tuşei, dinamica spontană a penelului, siguranţa lui, desenul ferm şi viguros, contrastul dintre lumină şi umbră, armonia coloritului, totul tratat într-un spirit absolut autentic şi plin de viaţă. BORANGIC – TIMP”.

Vernisajul s-a bucurat de atenția iubitorilor de artă care așteaptă astfel de manifestări, de studenți și de o rezervată prezență a colegilor artiști. Este inexplicabil ca într-un oraș ce-și revendică statutul de oraș al artei să constatăm o preocupare din ce în ce mai diminuată pentru astfel de evenimente, din partea celor care înfăptuiesc actul de creație (oare de ce), dar totodată și de o parte a publicului! Să împărtășim așadar, speranța rostită de pictorul Nicolae Tonitza în „Note despre pictură”: „încetul cu încetul însă, încrederea dintre public și artiști, se va restabili ca în timpurile mari de artă. Dar pentru a ajunge la această armonie, artistul, mai întâi, va trebui să dea dovadă de o perfectă bună cuviință și de o ireproșabilă conștiinciozitate în exercițiul profesiei lui”.

La începutul luni noiembrie, Mihaela Florentina Ganța și Botiș Eniko își aniversează ziua de naștere. La mulți ani!

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.