Fereastra închisorii. Drumul Cătanelor

Un drum prin pădure.
Chiar mai mult decât atât.

Cale de trecere prin munţi altă­dată, pentru cătanele războaielor mondiale.
O trecere montană prea frumoasă pentru durerile frontului.
Dătătoare de pace absolută.
Cel puţin interioară.
Deşi am parcurs-o de nenumărate ori, niciodată nu m-am săturat.
Din contră, am devenit tot mai însetat.
După ceva ani de absenţă, am revenit curios.
Într-o duminică de octombrie.
Linişte şi lumină mistică de toam­nă târzie.
În singurătate deplină.
La stânga Pietrele Şoimului.
La dreapta Mogoşa.
În spate lumea.
În faţă şi deasupra Dumnezeu.