Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 22 Ianuarie , 2016

Familia maramureşeană ai cărei copii au fost luaţi de autorităţile norvegiene, în faţa instanţei

de Ioana Lucacel si Mircea Crisan

Familia maramureşeană Nan, ai cărei copii au fost „răpiţi”de Serviciul de Protecţia Copilului din Norvegia pe baza unor afirmaţii ciudate s-a prezentat săptămâna trecută în faţa instanţei. La procesul din 20 ianuarie împotriva Protecţiei copilului din Norvegia, familia Nan a fost susţinută de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, dar şi de o delegaţie de parlamentari români,  membri ai Comisiei pentru românii din afara graniţelor ţării din cadrul Camerei Deputaţilor.

 

Proteste, disperare, delegaţii. Pe scurt, tabloul tot mai sumbru şi mai precipitat al luptei pe care doi părinţi o duc pentru recuperarea copiilor lor. Cazul familiei Nan, Mihaela (37 de ani) şi Dumitru (44 de ani), cei doi maramureşeni care au rămas fără copii în 27 octombrie, a fost prezentat pe larg în numărul trecut al GAZETEI. Asemeni familiei Bodnariu, soţii Nan au rămas fără copii din cauza unei acuze că şi-ar fi lovit fetiţa. Asta deşi nu se ştie exact cine a depus plângerea, iar Dumitru Nan susţine că niciodată nu a lovit fetiţa. Mai mult, toate documentele adunate în acest caz, de la şcoală şi de la medici îi sunt favorabile familiei Nan. Practic, toate acuzele Serviciului de Protecţia copilului norvegian se bazează doar pe declaraţiile fetiţei, obţinute într-un interogatoriu înregistrat video, fără ştirea părinţilor.

Ciudat e că, înainte de acest episod, fiica familiei Nan, Bianca, le-a spus părinţilor că se mută într-o altă familie şi îl ia cu ea pe frăţiorul său, semn că toată tărăşenia s-ar putea să fi fost regizată. Oricum, din 27 octombrie 2015, cei doi copii ai familiei Nan, o fetiţă de 7 ani şi un băiat de 1 an şi 7 luni, au fost preluaţi de Serviciul de Protecţie a Copilului – Barnevernet şi plasaţi într-o familie surogat. Pentru a-i vedea, soţii Nan parcurg 300 de km, pentru a-şi vedea copiii sub privirile atente ale funcţionarilor norvegieni.

 

Procesul familiei Nan cu Serviciul de Protecţie a Copilului a avut loc în 20 ianuarie.  Iar familia de maramureşeni a fost susţinută de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, dar şi de o delegaţie de parlamentari români,  membri ai Comisiei pentru românii din afara graniţelor ţării din cadrul Camerei Deputaţilor. Familia Nan cere Serviciului de protecţie a copilului Barnervernet repunerea în drepturile părinteşti. În cazul în care în urma procesului de azi familia Nan nu îşi va recupera copiii, autorităţile din Şieu, localitatea de origine a celor doi părinţi, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe vor cere repatrierea celor doi copii şi plasarea în familia unor rude de gradul 1 şi până la gradul 4. Zilele trecute, la locuinţa bunicilor copiilor şi a altor rude s-a făcut o anchetă socială pentru că aceştia şi-au exprimat dorinţa de a-i lua pe copii în plasament în cazul în care nu vor fi înapoiaţi părinţilor.

 

Cum singura probă a autorităţilor norvegiene e înregistrarea cu fetiţa, mama copiilor s-a arătat destul de optimist, deşi majoritatea proceselor de acest fel sunt câştigate de Protecţia Copilului. Sentinţa va fi dată în câteva zile dar, chiar şi în cazul în care familia Nan va fi repusă în drepturile părinteşti, drama nu a ajuns la final, pentru că legea prevede şi alte proceduri ulterioare: „Iar dacă noi câştigăm procesul, Protecţia Copilului o să facă recurs şi o să încerce să ne ia copiii din nou. Iar asta durează vreo 3- 4 luni. Iar după aceea, chiar dacă nu câştigă, noi avem şi dosar penal. Este normal că mi-aş lua copiii şi aş pleca în ţară, dar nu pot, pentru că din moment ce eşti sub o anchetă cu Protecţia Copilului, statul român îţi poate duce copiii înapoi. Deci, suntem captivi aici”, a declarat Mihaela Nan. Vom reveni.

 

Deputatul Mircea Dolha (PNL), vicepreşedinte al Comisiei pentru românii din afara graniţelor, a declarat, sâmbătă, că în Norvegia există 11 familii de români ai căror copii au fost preluaţi de către Barnevernet, însă doar şapte au fost de acord să discute cu membrii delegaţiei parlamentare. „Dacă se constată că au fost făcute greşeli, atunci să se aplice legile regatului norvegian şi cei vinovaţi să fie traşi la răspundere, dar drepturile copiilor să fie respectate. Să rămână împreună, nu despărţiţi, să nu fie trimişi în locuri necunoscute. Pot fi încredinţaţi unor aparţinători ai familiei sau chiar repatriaţi, să poată să-şi vadă periodic părinţii biologici”, a precizat Mircea Dolha.

 

Precedente

 

Cazurile Bodnariu şi Nan şi celelalte în care sunt implicate familii din România nu sunt nici pe departe unice. Din 1990 încoace, sute de mii de copii de naţionalităţi diferite au fost luaţi din sânul familiei şi plasaţi în familii adoptive, conform unui raport întocmit în 2012 de Comitetul Nordic pentru Drepturile Omului. În raport se arată că: „din experienţa noastră, se pare că sunt vizate de serviciile sociale din Suedia, Norvegia, Danemarca şi Finlanda în special familiile tinere, monoparentale, familiile cu o educaţie şi o situaţie economică precară, familiile cu probleme de sănătate şi familiile formate din imigranţi.

De asemenea, părinţii cu credinţe religioase şi filosofice, care nu par să fie acceptate politic, sunt mai adesea consideraţi ca fiind părinţi neadecvaţi, ceea ce determină consiliile sociale, la sfatul asistenţilor sociali, să îndepărteze copiii de familiile lor şi să-i plaseze în familii adoptive” se arată în raportul NCHR.

 

Documentul aminteşte şi că Norvegia şi Finlanda au fost deja condamnate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru încălcarea drepturilor copiilor şi părinţilor.