• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 14 Decembrie 2018

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 20 Iulie , 2018

e-România, portalul risipei de bani publici

Mircea CRIȘAN
Ioana LUCĂCEL

În urmă cu 8 ani, prin Hotă­rârea Guvernului nr. 195/2010 privind aprobarea strategiei naționale „e-România”, s-au stabilit o serie de priorități concretizate într-un plan de acțiune care să conducă în cel mai scurt timp la orientarea întregului sector public spre societatea informațională, spre societatea bazată pe cunoaștere, principalul instrument de acțiune fiind sistemul de e-Guvernare.

Strategia trebuia implementată în perioada 2010-2013, fiind avute în vedere 3 componente:
- înțelegerea în sens larg a termenului „e-Guvernare”, aici fiind cuprinse diversele tehnologii care ajută la creșterea calității serviciilor publice (nu se referă numai la internet, extinzându-și aria de acoperire și la interacțiunea telefonică a cetă­țeanului sau a firmei cu admi­nistrația, plata taxelor prin mesaje telefonice, informarea prin intermediul rețelelor TV etc.);
- integrarea strategiei în conceptul mai larg de „România Digitală”, aici intrând și elemente legate de creș­terea gradului de participare, accesul permanent, creșterea încrederii cetățenilor în Guvern, contribuția la creșterea economică;
- implementarea este privită ca fiind continuă, acoperind un interval mare de timp, adaptată permanent la noile tehnologii.

Prin transformarea modului de organizare și abordare a Ministerul Comu­nicațiilor și Societății Informaționale, Executivul îi conferă acestuia un rol decisiv în orientarea României spre societatea bazată pe cunoaștere, în consolidarea societății informaționale, obiectivul principal fiind realizarea serviciului e-România, cu componenta sa strategică de e-Guvernare.
Realizarea acestui obiectiv repozi­țio­nează România și îi conferă un avantaj pentru creștere economică durabilă, imagine internațională pozitivă, con­vergență rapidă în spațiul european, incluziune, consolidarea unor domenii de înaltă competență. Teoretic. Practic, a fost doar o „struțo-cămilă” pentru care s-au cheltuit bani mulți. Degeaba.

Potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, în perioada 2007-2016 Minis­terul Comunicațiilor și Societății Informaționale a cheltuit suma de 31.360.494,32 lei pentru achiziționarea de studii pentru realizarea de strategii, inițiative legislative, planuri naționale, norme tehnice reprezentând aproximativ 97,5% din total fonduri bugetare utilizate. În total 43 de studii în valoare totală de 19.035.016,26 lei, au fost cumpărate pentru fundamentarea Stra­tegiei e-România. Dar din analiza asu­pra proiectelor derulate de Ministerul Comunicațiilor și Societății Infor­ma­ționale, s-a constatat că din grupul de proiecte e-România a fost implementat doar e-România 2. Însă nici acesta nu e funcțional și actualizat.
 
Concret, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a beneficiat de fonduri alocate de la bugetul de stat în cuantum de 52.057.628 lei pentru
realizarea proiectului „e-România 2”, dar realizarea și implementarea acestuia nu s-a făcut cu economicitate, eficiență și eficacitate în utilizarea resurselor financiare alocate în acest scop.
Această soluție se dorea a se poziționa drept portalul național de referință prin calitatea informației și volumul infor­mațional, însă portalul este încărcat cu informație puțină și neactualizată din anul 2013.
Deși soluția de portal a fost construită a fi accesată din Internet, prin intermediul unui browser web de către un număr foarte mare de utilizatori (maxim 10.000.000 utilizatori, 3.000.000 utilizatori înregistrați și 50.000 utilizatori concurenți), în fapt până la data misiunii de audit s-a constatat că platforma e-România a fost accesată de aproximativ 250.000 utilizatori (vizitatori) și figurează înregistrați 892 utilizatori cu drepturi alocate de MCSI (username / password), dar care în fapt nu au utilizat/nu au încărcat cu conținut platforma, respectiv nu au utilizat resursele de business intelligence puse la dispoziția acestora.
Asta în condițiile în care platforma e-România a fost construită să reprezinte o Platforma web de management al proiectelor, respectiv să asigure prin intermediul portalului accesul securizat al instituțiilor publice la o platformă web de management al proiectelor capabilă să îndeplinească o serie de cerințe funcționale (cum ar fi: planificarea și controlul tuturor proiectelor pe care le derulează instituția publică, atât din punct de vedere al timpului, cât și din punct de vedere al bugetelor, surselor de finanțare, costurilor și documentelor etc.).

În prezent, proiectul „e-România 2” este doar un portal cu informații despre toate localitățile din România, în fapt portalul este încărcat doar cu informația din anul 2013 de către prestator și neactualizată din acel moment. Având în vedere existența altor site-uri web care oferă informații de același tip (wikipedia) sau site-urile proprii ale autorităților locale și centrale, mult mai bine încărcate și actualizate cu conținut, efortul financiar suportat de bugetul de stat nu este justificat de
rezultatele obținute de utilizatori în urma implementării acestui proiect.

Curtea de Conturi arată că: „Deși acest proiect a fost asumat de MCSI ca răspunzând unor necesități ale societății românești, în fapt s-a constatat că acesta nu a răspuns în niciun fel acestor necesități.
Principalul motiv al lipsei de per­for­manță a proiectului e-România îl constituie, pe de o parte lipsa de interes a instituțiilor publice de la nivel local și de la nivel central în popularea cu infor­mație, respectiv în utilizarea capa­cităților de business intelligence puse la dispoziția acestora, iar pe de altă parte implicarea insuficientă a MCSI în atingerea eficacității proiectului.
Platforma e-România nu a fost utilizată în perioada februarie 2012 – prezent de instituțiile publice de la nivel local și de la nivel central, dovadă stând faptul că din cei 892 utilizatori înrolați (pentru care MCSI a alocat datele de autentificare, username și password), niciunul nu a introdus content, respectiv nu a folosit capacitățile de business intelligence existente”.
­„În perioada 2009-2010 au fost alocate fonduri bugetare pentru achiziția de servicii de consultanță și elaborarea unor planuri strategice, în sumă de 4.339.930 lei reprezentând „Serviciile de con­sultanță pentru documentația suport la cereri de finanțare” pentru proiectele:
- e-Guvernare,
- e-Urgențe,
- e-Fraudă,
- e-România,
- e-Turism,
- e-Cultură,
- e-Justiție,
- e-Asociativ,
- e-Participare,
- e-Sănătate,
- e-Educație,
- e-Administrație,
- e-Tax, precum și
- Platforma de e-educație pentru școlile primare din mediul rural.
Deși aceste achiziții au însumat fonduri totale de 4.339.930 lei, suportate de la bugetul de stat și cu toate că au fost destinate unor proiecte care trebuiau derulate și implementate prin accesarea fondurilor structurale, acest obiectiv nu a fost realizat.
În această situație, studiile achiziționate în urma contractării serviciilor de consultanță aferente, nu au putut fi valorificate, iar eficiența utilizării fondurilor destinate acestora nu este reflectată în economia națională”- arată Curtea de Conturi.

 

 

Evaluarea gradului de interes și a modului în care autoritățile publice de la nivel central și local au utilizat platforma e-România 2

 

 

Pentru a analiza în mod obiectiv toate aspectele legate de economicitatea, eficiența și eficacitatea achiziționării proiectului „e-România 2”, precum și impactul implementării acestuia la nivelul societății informaționale în România, a fost transmis un chestionar către autorități publice de la nivel central și nivel local beneficiare ale acestui proiect.
Din analiza răspunsurilor primite prin completarea chestionarului de către entitățile cărora le-a fost transmis, au rezultat următoarele:
- nu toate autoritățile publice chestio­nate au avut cunoștință de existența proiectului e-România 2, mai exact 14,12% din entitățile chestionate care au răspuns nu au avut cunoștință de adresele transmise de MCSI pentru informarea și promovarea platformei e-România 2 la nivelul acestor autorități;
- nu toate autoritățile publice chestio­nate au dat curs solicitării de nominalizare a unei persoane în vederea înrolării (alocării de username și password) pe portalul e-România 2, respectiv 29,41% din entitățile chestionate care au răspuns, fapt care dovedește lipsa interesului cu privire la această platformă;
- deși unele autorități publice au transmis către MCSI numele persoanei nominalizate și ulterior s-au primit credențialele, în fapt 27% dintre aceste autorități nu s-au înrolat vreodată pe portalul e-România 2;
- în unele cazuri, motivele pentru care autoritățile publice nu au fost interesate de utilizarea resurselor puse la dispoziție prin platformă au fost justificate prin explicații suplimentare;
- lipsa de interes în utilizarea portalului o reprezintă chiar existența siteurilor web proprii deținute de autoritățile publice;
- din totalul entităților care au răspuns întrebărilor formulate, numai un număr de 4 instituții au precizat faptul că la momentul actual nu au site web propriu, acesta fiind la nivelul instituției în subordinea căreia funcționează. În schimb toate celelalte 81 de entități au site propriu, iar dintre acestea doar 12 nu aveau site web la momentul anului 2010;
- cheltuielile ocazionate de realizarea și întreținerea acestor portaluri în perioada 2007 – 2016, au reprezentat cheltuieli de 10,8 mil. lei pentru cele 85 de instituții care au formulat răspunsurile solicitate. Dar trebuie precizat că 30 de instituții au declarat că nu au înregistrat cheltuieli pentru site-ul propriu, acesta fiind gestionat de personalul propriu;
- gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziție în cadrul platformei tinde către „0”;
- în mare parte autoritățile nu apreciază drept o necesitate existența platformei sau nu cunosc platforma pentru a aprecia necesitatea. Totuși, au existat păreri prin care s-a precizat că portalul ar putea fi util, dar în anumite condiții;
- gradul de implicare al MCSI în instruirea persoanelor nominalizate de autoritățile publice în utilizarea platformei tinde de asemenea către „0”,
redu­cân­du-se doar la transmiterea on-line a Manualului de utilizare al portalului;
- având în vedere că autoritățile în mare parte nu apreciază ca fiind utilă platforma e-România 2, nu sunt interesate de aceasta/nu au utilizat-o,
evaluarea gradului de satisfacție la nivelul autorităților publice este la un nivel scăzut.
 

 

Concluzii
 

- MCSI a efectuat cheltuieli de la bugetul de stat pentru realizarea de proiecte fără ca rezultatele estimate prin implementarea acestora să fie atinse (acestea sunt insignifiante sau lipsesc în totalitate), contrar principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate, astfel de cheltuieli reprezentând o risipă în utilizarea fondurilor publice.
- Realizarea proiectelor s-a făcut fără o fundamentare reală, respectiv fără a se baza pe necesități reale ale destinatarilor proiectelor, aspect care ridică semne de întrebare asupra interesului MCSI acordat activității proprii, imprimând un caracter formal asupra activității de fundamentare a proiectelor, existând și cazuri în care achiziția de proiecte s-a realizat fără existența unei fundamentări.
- Reprezentanții MCSI nu au prezentat interes pentru implementarea proiectelor și pentru obținerea/evaluarea rezultatelor pentru care au fost achiziționate, acțiunile acestora fiind practic inexistente după etapa de achiziție.
- Gradul extrem de redus al performanței în utilizarea fondurilor de la bugetul de stat pentru achiziția de proiecte este cauzat, în principal, de acțiunile/inacțiunile factorului uman implicat atât în derularea proiectelor, cât și în managementul MCSI.
- Neutilizarea proiectelor (de ex:
e-Academie pentru funcționarii
publici) a condus chiar la nerambursarea fondurilor utilizate de la bugetul de stat, din fondurile externe nerambursabile.
- Deși a fost inițiată încă din 2010, MCSI nu a finalizat procedura de aprobare a Cadrului Național de Interoperabilitate pentru achizițiile de sisteme informatice în vederea asigurării reglementării legale și procedurale în ceea ce privește schimbul/utilizarea de informații între entitățile publice, între acestea și cetățean/mediul de afaceri, în prezent aflându-se pe circuitul de avizare.
- MCSI nu a urmărit realizarea unui sistem de cloud-computing guvernamental, respectiv punerea la dispoziția instituțiilor publice a capacităților de stocare și utilizare în comun în cloud, aspect care impunea totuși și aprobarea Cadrului Național de Interoperabilitate.
- Factorii decizionali din cadrul MCSI nu au dispus măsurile care se impuneau pentru o bună administrare, gestionare şi utilizare a studiilor, proiectelor și programelor informatice achiziționate în perioada auditată, cu consecința utilizării ineficiente a fondurilor bugetare alocate în acest scop.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.