Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 20 Iulie , 2020

După douăzeci de ani Drumul Rapid Baia Mare – Vaja devine Drumul Expres Someș

de Nicolae Teremtus

Recent a fost prezentat Planul Național de Investiții și Relansare Economică a României. Un plan ambițios prezentat pe zeci de pagini și mai multe anexe.
În numărul trecut al minunatului nostru săptămânal ne-am ocupat de zona minerit și prevederile din acest Plan pentru acest sector al economiei românești. Reamintim că Remin Baia Mare apare în strategia de relansare a mineritului neferos. În urma analizei făcute de noi, o parte din aceste prevederi sunt nerealiste. În acest număr vom analiza partea de transporturi și zona energetică.


Ne așteptam ca Mara­mureșul, nordul țării, unul dintre cele mai importante branduri de țară să fie cu mai multe proiecte mari pe partea de transporturi. Din păcate, situația este sumbră. Se vede din nou spectrul izolării județului, după ce ani la rând nu am avut proiecte care să ne lege de restul țării, atât rutier, cât și pe calea ferată. De aceea ne-am decis să prezentăm proiecte mari ale Maramureșului care au fost îngropate, uitate, ignorate de fostele conduceri ale județului. Poate, poate…
Trebuie menționat că în momentul actual situația nu este atât de gravă pe cât era pe la începutul anilor 2000. În ultima perioadă lucrurile s-au mișcat pe zona drumurilor județene și comunale. Chiar dacă Gabriel Zetea este criticat de mulți, în teren lucrurile stau altfel. De asemenea, trebuie să spunem că s-a lucrat și la Aeroportul mara­mureșean. Avem toate condițiile pentru curse interne și interna­ționale sau de marfă. Din păcate, lucrurile stagnează în timp ce vecinii noștri de zonă au o des­chidere mult mai mare. Cu toate acestea am fost mirați că Mara­mureșul nu apare cu proiecte importante, singurul proiect în care este menționat județul se referă la lucrări de extindere a Aeroportului. Și așa ne-am amintit de anul 2004.
La începutul anului 2004, înainte de alegerile locale, specialiști ai Consiliului Județean Maramureș au sesizat că guvernul Năstase a dat publicității o Hotărâre de Guvern cu privire la dezvoltarea României până în 2013, pe toate sectoarele economice de bază (infrastructura rutieră, feroviară, navală, construcție de locuințe, dezvoltare economică etc.). Cu stupoare, nordul țării a fost omis de la orice formă de dezvoltare, mai ales pe partea de infra­structură. O pată albă pe o hartă a României care s-a colorat în toate direcțiile. Politicienii de atunci au cerut explicații, s-au făcut întâlniri și cam atât. Prezidentul de tristă amintire, Alexandru Cosma era tartorul județului la vremea res­pectivă, a cerut să se facă ceva pentru a se ieși din situația res­pectivă.
Dar lucrurile au fost complicate. Județul nu a avut politicieni im­portanți care să se bată cu miniștri care au uitat de această parte de țară. Cosma a fost urmat de un alt președinte de tristă amintire pe nume Mircea Man, și tot așa... În acei ani au fost câțiva specialiști care scriau proiecte și care erau folosiți, uneori, doar în campaniile electorale.
Printre ei, Mihai Grecu, fost olimpic de aur și un specialist care deja avea în studiu problematica infrastructurii rutiere românești și europene. Așa au apărut proiecte: Drumul Nordului, Drumul Rapid Baia Mare - Vaja, Tunelul de sub Gutâi, Drumul Baia Mare - Zalău, dacă ar fi să ne referim doar la proiecte de infrastructură rutieră. Cele mai importante au fost: Drumul Rapid (care ar fi făcut legătura cu autostrăzile maghiare și implicit cu ceea ce era pe atunci U.E.) și Drumul Nordului (un drum care să facă legătura între Budapesta și Odesa, prin Maramureș, nordul Moldovei, Iași). Fiind campanie electorală, Mihai Grecu a fost înlăturat de la CJ, iar proiectele la care a lucrat au ajuns ca material de propagandă electorală în mapa prezidentului Cosma. Cu circul de rigoare, disputele de atunci au trecut, iar proiectele au rămas.
A fost perioada în care Mara­mureșul a produs multe proiecte de calibru mare, importante. Dar neșansa lor a fost că nu a existat și o infrastructură politică pe măsură. Parte din proiecte au fost trimise, promovate, dar în dulcele spirit maramureșean.

Atunci au fost o mulțime de proiecte, dar blocate. Putem enumera o parte a acestora. Turismul în Maramureșul istoric și nu numai. Ar fi fost necesară o rețea de pensiuni și locuri de cazare. În anii care au trecut s-au ridicat multe pensiuni, dar mai este de lucru pentru interconectarea acestora cu agențiile de turism și cei care organizează excursii. Au fost proiecte importante pe zona Bio-Tech, Incubator de Afaceri, meș­teșugari, turism minier. Nu s-a prea realizat nimic, discuții, planuri și cam atât. Un alt proiect important care ar fi putut relansa o parte din economia județului: producția de fructe de pădure și ciuperci.
Se știe că Maramureșul este un producător de fructe de pădure și ciuperci. Direcția Silvică înca­sează în fiecare an sume importante din exportul fructelor de pădure și a ciupercilor sălbatice. Din păcate, această activitate se oprește aici. Nemții cumpără fructe de pădure și ne trimit dul­cețuri, gemuri, compoturi. Proiec­tele scrise atunci prevedeau ridicarea unor depozite de frig și pentru depozitarea fructelor de pădure și a ciupercilor, în mai multe zone din Maramureș. Apoi, s-ar fi deschis piața muncii sezoniere pentru culegerea acestor produse ale naturii.
Pe lângă aceste depozite ar fi urmat și deschiderea unor capa­cități de producție pentru aceste produse. Să ne amintim că în Baia Mare a fost Marcons, fabrica în care se făceau conserve foarte bune. Pe acest segment de activitate s-ar fi adus un plus de valoare activității de recoltare a ciupercilor și a fructelor de pădure.


Despre turismul minier numai de bine. Proiecte sunt, chiar foarte interesante și frumoase. Avem multe mine închise,
galerii de mină care pot fi vi­zitate cu amenajări nu foarte costisitoare. S-ar fi putut face trasee în care ar fi fost incluse trenulețe ce ar fi dus turiști care nu au văzut o mină, să viziteze astfel de foste locuri de producție. Dar…
 

Drumul Rapid, între promisiuni și realitate

Revenim la Drumul Expres Baia Mare – Vaja, sau Drumul Rapid Baia Mare – Vaja cum a fost numit în urmă cu 16 ani.
După cum am explicat mai sus, acest Drum a fost gândit de Mihai Grecu, cel care a câștigat o Olim­piadă Internațională de Chimie. Minte sclipitoare, Grecu a făcut studii amănunțite din care reieşea că acest Drum Rapid este foarte important pentru Maramureș și pentru România. Acest studiu făcut de Grecu a relevat că traficul pe acest Drum Rapid ar fi fost mai intens ca pe autostrada București - Constanța, adică investiția nu numai că ar fi fost rentabilă, dar și foarte necesară.
Ce s-a întâmplat cu proiectul? Vă spunem imediat.
Până la terminarea mandatului administrației Kovacs, se știa că Drumul Rapid se afla în faza elaborării documentației, a studii­lor de fezabilitate. S-a spus că a fost organizată o licitație pentru desemnarea firmei de avocatură ce se va ocupa cu exproprierile pe terenurile pe care va trece Drumul Rapid. Administrația maramu­reșeană știa că firma de avocatura în cauză este „Țuca, Zbârcea și asociații”, una dintre cele mai puternice firme de avocatură din țară. La vremea respectivă am luat legătura cu această firmă și am aflat că nu se ocupă de acest proiect. A participat la licitație, dar nu a câștigat. Era iulie 2008. De aici rezulta că până la aceasta dată, de fapt, nu s-a făcut nimic. Mai grav era că în Maramureș nimeni nu știa cine s-a ocupat de această problemă. Și pentru ca misterul să fie mai adânc, Guvernul de atunci a alocat 10 milioane de euro pentru exproprierile ce urmau să fie făcute în țară pe diverse căi rutiere. Printre beneficiarii nominalizați apărea și Maramureșul cu celebrul Drum Rapid. Politicienii vremii au ieșit cu știrea, dar nu se știa că proiectul în sine e doar proiect. În concluzie, Drumul Rapid a rămas în stadiu de proiect din 2004, iar în 2008 se vorbea de el mai ales că a fost pe ordinea de zi a discuțiilor bilaterale româno-maghiare și a fost considerat o prioritate. În schimb, în acei ani, alte zone din țară, nu are rost să le menționăm, și-au remediat multe probleme de infrastructură.
Și pentru a fi mai concreți să spunem că în 2008, ministrul Trans­porturilor era Ludovic Or­ban, actualul premier. La o vizită în Baia Mare, noi, GAZETA de Maramureș, l-am întrebat despre soarta Drumului Rapid Baia Mare – Vaja și dacă este o prioritate pentru Guvernul de atunci.
„Da, da! Sigur că este o prioritate. Din rețeaua de șapte Drumuri Rapide care se vor realiza în țară, primele două sunt cel de la Baia Mare și Craiova - Pitești. Acum ne aflăm în momentul pregătirii documentației de licitație și pentru 1 septembrie am dat termen pentru anunțurile de participare la licitație. Se ocupă Compania de Autostrăzi. Licitația este pentru studii de proiectare și exproprieri. În principiu, data de 1 mai 2009 ar fi cea la care se va trece la faza următoare. Vedeți că sunt realist, nu vă vând gogoși. Cine dă o altă dată este trombonist. Iar legat de faptul că partea maghiară a făcut mult mai mult, trebuie știut că la data acordului cu Ungaria noi nu aveam nimic. Practic, eu am făcut licitația pentru firma de proiectare care a făcut studiul de fezabilitate, am obținut avize, am aprobat indicatorii tehnico-economici, sunt niște pași importanți care nu pot fi realizați peste noapte. Acum va urma faza de licitație. Nu se pune problema ca Maramureșul să rămână izolat”, spunea ministrul Ludovic Orban în 2008.
Au trecut de atunci 12 ani și Drumul Rapid sau Drumul Expres (cum îi spune acum) încă nu există.

În timp ce actualul Guvern a lansat Planul Național de Investiții și Relansarea Economiei fără proiecte importante pe infrastructură pentru această zonă, Felician Cerneștean, în momentul de față consilier în cadrul Companiei de Autostrăzi, a spus că a fost de față la semnarea contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate și proiect tehnic de execuție pentru Drumul Expres Someș. Valoarea contractului este de 3,6 milioane lei fără TVA, iar durata de execuție este 18 luni de la începerea contractului. Potrivit lui Cerneștean, acest Drum Expres va fi Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.
Există o diferență față de Drumul Rapid Baia Mare – Vaja. Acesta din urmă era realizat pe lângă Someș. Ar fi trecut râul mai sus de Seini, pe un pod care nu s-a mai realizat, și ar fi ajuns în Satu Mare și la Petea de unde ar fi ieșit la
autostrada pe care maghiarii au adus-o până la granița cu România. Proiectul prezentat de Cerneș­tean urcă spre Livada și de acolo în Satu Mare și Petea. Nu știm de ce ar fi o altă rută care ocolește un pic față de proiectul mai vechi. Dar se vor cheltui o grămadă de bani pe un nou proiect, în con­dițiile în care cel vechi există și ar fi avut nevoie de actualizări, doar.

Una peste alta, este absolut nevoie de un drum Rapid, Expres, sau cum s-ar mai putea numi. Circu­lația din Baia Mare spre Satu Mare se face pe actualul drum expres 58, un drum cu o bandă de circulație pe sens și care se blochează în orele de vârf. Mai mult, se blo­chează și circulația în Tăuții Măgherăuș. Se merge bară la bară, se întârzie. Un drum expres cu patru benzi ar redeschide traficul normal pe această zonă.

 

Gara Bușag
 

Revenind la Aeroportul Internațional Maramureș, el există, este sublim, dar nu funcționează. În toate referințele internaționale, aeroporturile internaționale trebuie să aibă pistă de un anumit nivel, terminal de un anumit nivel, trebuie să aibă parcare adecvată, trebuie să aibă stație de autobuz și gară, legătură la gară CFR.
La noi, pista este bună, terminal amenajat și se vor face lucrări. Și cam atât. Statutul de internațional prevede și celelalte amenajări. Pentru a avea gară, legătură la gară, un proiect minunat realizat mai aproape de noi și prezentat de GAZETA de Maramureș, prezenta Gara Bușag în locul celei din Baia Mare. Gara Bușag este aproape de Aeroport, are clădiri care nu necesită lucrări de moder­nizare costisitoare. Practic, Gara Bușag ar fi principala legătură pe cale ferată în toate părțile. Legătura cu Baia Mare s-ar face cu trenulețe de călători care ar funcționa după mersul trenurilor și al Aeroportului. S-ar debloca Baia Mare de trenuri, de căile ferate care ocupă foarte mult teren. Clădirea gării ar putea fi folosită în scopuri comerciale, sau dărâmată și ar elibera un teren valoros pentru municipiu și dezvoltarea lui.