Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 11 Noiembrie , 2019

Dialoguri virtuale. Vom rămâne fără bani de pensii şi salarii bugetate??? (III)

de Stefan Gonczi

Întrebare: Desigur, toată lumea doreşte creşteri economice sustenabile. Cum putem aprecia dacă o creştere econo­mică este sustenabilă sau nu?

Răspuns: Într-o primă definiţie, o creştere economică este sustenabilă atunci când nu adâncește alte dezechilibre economice. În cazul României, dacă ne uităm la deficitul bugetar, acesta a crescut de la circa 0,8 la sută din PIB în 2015, la 3 la sută din PIB anul trecut. În ceea ce privește deficitul extern, acesta s-a deteriorat de la 1,2 la sută din PIB în 2015, la 2,3 la sută din PIB în 2016 şi există şanse mari să crească în conti­nuare în următorii ani. De asemenea, dacă ne referim la Tabloul de bord, care urmăreşte (dez)echilibrele în statele membre la 14 indicatori, constatăm că în 2015, România îndeplinea 13 dintre aceștia, o performanță care ne situa la același nivel cu Cehia şi Polonia, dar peste Germania, Austria, Olanda şi alte state dezvoltate din Vest. Numai că în 2016 „am pierdut” un indicator (indicele de creştere a preţului locuințelor a depăşit valoare-limită de 6 la sută), iar din 2017 „se pierde” un alt indicator (indicele nominal al costului unitar cu forţa de muncă.

Î.: Cum ar putea România să aibă o creştere economică fără o adâncire a deficitelor?
R.: În societatea românească persistă confuzia conform căreia singura cale de a accelera creşterea economică ar fi adâncirea deficitelor intern şi extern. În realitate, creșterea economică poate fi accelerată în mod sustenabil prin adresarea celor trei factori care compun PIB potențial: capitalul, forţa de muncă, productivitatea.
Mai concret, când vorbim de factorul capital, avem în vedere acţiuni vizând: o mai bună absorbție a fondurilor europene; o atragere crescută a investițiilor străine directe; o promovare a Bursei de Valori București de la stadiul de piață de frontieră la stadiul de piaţă emergentă (care s-a petrecut deja).

Î.: Sunt sectoarele care vizează forţa de muncă şi productivitatea muncii?!
R.: În ceea ce privește factorul forţă de muncă, exemple concrete vizează: reforma educaţiei; îmbunătățirea sistemului de sănătate; măsuri pentru creșterea natalității; stimularea migrației de întoarcere în ţară şi a imigrației selective etc.
În privinţa productivității, se pot avea în vedere reforme structurale în domenii precum: agricultura; finalizarea cadastrului; îmbunătățirea eficienței energeti­ce; infrastructura de transport; dez­voltarea sectorului IT; creșterea fon­du­rilor alocate cercetării-dezvoltării etc.
Toate aceste reforme structurale fac posibilă o creștere economică suste­nabilă şi o accelerare a creșterii fără adâncirea dezechilibrelor interne şi externe.