Dialoguri virtuale. Valorile Uniunii Europene se măsoară numai în bani? (III)

Întrebare: Problemele apar la fondurile europene structurale și de investiții (FESI), adică banii pe care îi primește țara pentru proiecte de investiții reali­zate, de la drumuri și autostrăzi până la cursuri de recalificare a șomerilor sau mici afaceri private. Cum se stă la acest fond?

Răspuns: În perioada de programare 2014 - 2020, România are alocate FESI de 30,88 miliarde de euro, din care a primit efectiv 7,9 miliarde de euro, în­semnând o rată de absorbție de 25,56%, sub media UE de 27%, conform situației centralizate de Ministerul Fondurilor Europene.
Numai că din acești bani, 1,8 miliarde de euro sunt avansuri acordate de Comisia Europeană statului român în anii 2016 și 2017, pentru a putea demara proiectele europene. Mai rămân 6,1 miliarde de euro, absorbiți de România în baza cheltuielilor efectuate de beneficiarii interni în proiectele europene derulate. Aceasta înseamnă o rată de absorbție de 19,82%, ca rambursări de cheltuieli în proiecte.

Î.: Mergând mai în amănunt, în cadrul acestor fonduri FESI intră și banii din Politica de coeziune a Uniunii Europene, gestionați la nivel național de Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale (prin autorități de management). Ce se poate spune în acest sens?
R.: Pe Politica de coeziune, în perioada 2014 - 2018, România a reușit să obțină rambursări de cheltuieli de numai 2,85 miliarde de euro, adică 12,64% din sumele alocate țării prin această politică, rată de absorbție fără avansuri.

Î.: Unul din proiectele des utilizate este Programul Operaţional Regional. Care este unitatea de management care gestionează aceste fonduri?
R.: POR este gestionat de Autoritatea de management a POR din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale (MDRAP). Pe acest program s-au primit de la Comisia Europeană, până la 31 decembrie 2018, 984 milioane euro. Aceasta înseamnă o rată de absorbție de 14,34%.

Î.: Fiind la acest capitol să ne reamintim cele cuprinse în actualul program de guvernare prin care, plecând de la starea actuală a sistemului sanitar, necesitatea realizării în trei centre universitare a unor spitale regionale. Mai sunt doi ani până la noi alegeri generale şi această promisiune v-a intra la capitolul „vom”?
R.: Cele trei spitale regionale promise trebuia să fie realizate la Cluj, Craiova și Iași. Guvernul român s-a răzgândit în privința spitalelor și i-a propus Comisarului European Corina Crețu să mute finanțările către achiziționarea de am­bulanțe. Evident, achiziția de ambulanțe este mult mai uşor de realizat decât proiectele ambițioase de proiectare și construcție a unor spitale. Prin astfel de artificii, România mai salvează în jur de 700 de milioane de euro de la dezangajare.