Dialoguri virtuale / Un concurs inedit

Întrebare: Orice firmă trăieşte într-un mediu în care acţionează trei forţe: forţele politice, forţele concurenţiale şi forţele culturale. Diferite instituţii participă uneori la „încurcarea” şi mai abitir a vieţii firmelor prin întocmirea şi publicarea diferitelor studii, analize şi clasamente care doresc să pună în context naţional şi internaţional activitatea de realizare a produselor şi serviciilor. În acest context se înscrie şi capacitatea concurenţială a unei ţări?!
Răspuns: Se afirmă că pentru o firmă capacitatea concurenţială a unei ţări este deosebit de importantă. În spriji­nul aces­tora vine Forumul Economic Inter­naţional – WEF, care întocmeşte anual lista capacităţilor concurenţiale a 137 de ţări, luându-se în vedere 12 criterii.

Î.: Se ştie că ierarhiile în acest domeniu se modifică greu întrucât reprezintă acu­mulări cantitative şi calitative a mai mul­tor ani. Se mai păstrează acest trend?
R.: Conform comunicatului WEF în fruntea listei nu s-au produs modificări semnificative. De 6 ani fruntaşă este Elveţia. Statele Unite ale Americii au ajuns pe locul doi astfel că Singapore a căzut pe locul trei.

Î.: Care este situaţia după dispunerea geografică?
R.: În primele zece locuri se situează şase ţări din Europa. Alături de Elveţia găsim Olanda, Germania, Suedia, Ma­rea Britanie şi Finlanda. Pe lângă Sta­tele Unite ale Americii şi Singapore, pe care le-am amintit, au mai intrat Hong Kong (6) şi Japonia (9).

Î.: Cum se prezintă şi care a fost trendul primelor zece ţări?
R.: Quartz aminteşte că dinamica com­parativă 2017 – 2018 se prezintă astfel: Elveţia rămâne pe acelaşi loc, Statele Unite ale Americii urcă pe doi, Singa­pore coboară pe trei, Olanda rămâne pe patru, Germania rămâne pe cinci, Hong Kong urcă pe şase, Suedia urcă pe şapte, Marea Britanie coboară pe opt, Japonia coboară pe nouă şi Fin­landa coboară pe zece.

Î.: Care este motivul căderii şi ulterior ridicării Statelor Unite ale Americii?
R.: Quartz aminteşte că Statele Unite ale Americii deşi a ajuns pe locul doi mai are multe rezerve pentru creştere, indicatorul care îl trage în jos este de­ficitul bugetar şi datoria suverană, conform cărora stă abia pe locul 25 în lume.