Dialoguri virtuale / Trebuie să ne certăm pentru toate?

Întrebare: Câte rectificări bugetare sunt admise?

Răspuns: Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului.
Prin excepţie de la prevederile menţionate, în cazul înrăutăţirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici care au stat la baza legii bugetare, se poate promova o rectificare bugetară în primul semestru al anului.
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia recti­fi­cărilor bugetare numai pentru plata servi­ciu­lui datoriei publice şi pentru plata con­tribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.

Î.: Există un calendar privind aprobarea bugetelor anuale?
R.: Desigur, dar care nu se respectă ni­ciodată. Dau un exemplu: sunt ţări din Uniunea Europeană care au deja aprobat bugetul pe anul viitor şi dezbat elementele de bază a bugetului pe anul 2020.
Dar ar mai fi nevoie şi de următoarele: Până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice să înainteze Guvernului strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, care să conţină cadrul macroeconomic ce stă la baza politicii fiscal-bugetare, ca­drul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară şi o declaraţie de răspundere, pe care acesta să o prezinte Par­lamentului până la data de 15 august a fiecărui an.
Până la sfârşitul lunilor aprilie, iulie şi oc­tom­brie ale fiecărui an, Guvernul ar trebui să prezinte public o evaluare a execuţiei bu­getare trimestriale şi gradul de înde­pli­nire a ţintelor trimestriale prevăzute. În cazul unor abateri de la ţintele stabilite, Guvernul va prezenta şi măsurile avute în vedere pentru a corecta aceste dezechilibre prin reduceri de cheltuieli sau măsuri de îmbunătăţire a colectării veniturilor.

Î.: Dacă lucrurile sunt clare de unde atâta scandal?
R.: Este încălcată o primă regulă pentru întocmirea bugetelor, aceea că la parte de cheltuieli banii prevăzuţi să reprezinte suma proiectelor avute în vedere de a se realiza în perioada la care se referă bugetul nu mai există. Atunci nu ar mai fi investiţii lăsate de izbelişte, nu ne-am autoameninţa că nu putem onora diferite obligaţii internaţional, nu ar putea nimeni comenta că li se di­minuează alocaţiile bugetare, adminis­traţiile locale nu ar trebui să deschidă uşi politice şi exemplele ar putea continua.