Dialoguri virtuale / Să ne obișnuim cu BRICS (II)

(a doua parte)

Întrebare: BRICS, ca scenă pe care autoritariștii încearcă să o confiște.
Răspuns: Summit-ul BRICS a fost găzduit în acest an de Africa de Sud, la Johannesburg, între 22 și 24 august, iar președintele Cyril Ramaphosa și-ar fi dorit ca, dincolo de temele mari, această reuniune să fie despre continentul african, despre nevoile și ambițiile sale în lumea globală.
Nu se știe cât i-a reușit planul preșe­dintelui sudafrican, poate în măsura în care, printre cele șase state invitate să adere în viitor la comunitatea BRICS, două sunt de pe continent – Etiopia și Egiptul, alături de două din Orientul Mijlociu (sau Asia de Vest) – Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, și câte una din Asia – Iran și America de Sud – Argentina.

Î.: Țările de pe continentul african, a căror poziție a fost susținută de Africa de Sud, implicit și de India sau Brazilia din aceleași motive, își doresc ca BRICS să genereze o amplă mișcare de revizuire a ordinii globale, dar nu în afara ci în interiorul ONU, nu în opo­ziție cu Occidentul, ci într-o nouă formă de cooperare cu lumea occidentală, motiv pentru care resping orice încercare a unor puteri ca Federația Rusă sau China de a ideologiza agenda BRICS.
R.: Cele două puteri, prin definiție, vor aborda întotdeauna politic agenda BRICS, subliniind că sunt în opoziție cu Occidentul, că sunt ideologic superioare și că o lume multilaterală poate fi construită doar confruntând Occidentul, învingându-l și înlăturând astfel întreg sistemul creat prin Acordul de la Bretton Woods din 1944 și Acordul de la San Francisco din 1945 privind Carta Na­țiunilor Unite.

Î.: Vladimir Putin nu a participat în persoană la summit, i-a ținut locul ministrului său de externe, Serghei Lavrov, însă a avut o intervenție video în cursul căreia a trecut în revistă poziția ideologică a regimului său, servind ipocrit un nou discurs eminamente demagogic celorlalți lideri prezenți la Johannesburg, solicitând solidaritate necon­di­ționată cu regimul său, care a invadat militar Ucraina și a generat astfel un conflict cu Occidentul:
R.: „Situația economică globală este serios afectată de practica sancțiunilor nelegitime și înghețarea ilegală a activelor statelor suverane, ceea ce înseamnă, în esență, călcarea în picioare a tuturor normelor și regulilor de bază ale comerțului liber și ale vieții economice – norme și reguli care nu cu mult timp în urmă păreau imuabile. Lipsa resurselor, creșterea inegalității, creșterea șomajului și agravarea altor probleme cronice din economia globală sunt consecințele directe ale acestui fapt. Prețurile la alimente, la produsele agricole de bază sunt astfel forțate să crească, făcând țările sărace cele mai vulnerabile să sufere”.