Dialoguri virtuale. Nouriel Roubini și perspectiva imediată a eco­nomiei mondiale

(a opta parte)

Întrebare: Am înțeles că există şi o inițiativă românească în acest sens?!
Răspuns: După cum am citit pe un site recent postat, inspirați de succesul Bitcoin, romii vor să-şi facă propria monedă virtuală. Anunțul a fost făcut de autointitulatul rege al romilor de pretutindeni şi proaspăt președinte al Uniunii interna­ționale a Romilor. Acesta spune că noua monedă va fi folosită de romii din 37 de țări şi va purta numele LOV, de la LOVELE. Se spune că noua monedă virtuală va intra în circu­lație, după ce romii vor reuși să fie recunoscuți ca „o naţiune fără teritoriu”. „LOVˮ-ul romilor va costa pentru început un euro.
Î.: Care este poziția Uniunii Europene față de Bitcoin?
R.: Potrivit Autorității Bancare Europene (ABE), băncile din Uniunea Europeană (UE) au fost sfătuite să evite tranzacțiile cu monedele virtuale, precum Bitcoin, până la introducerea unui sistem de reguli care să împiedice abuzurile.
Î.: Apariția monedelor virtuale a stârnit vârtej numai în Europa?
R.: Pare a fi o problemă serioasă care preocupă mai toate țările. Poziții oficiale am remarcat din partea Uniunii Europene, Rusiei, Chinei, Statelor Unite ale Americii şi nu numai.
Î.: Noi, românii, ce să facem?
R.: Să ne facem propria noastră monedă care ar fi bine să se numeas­că tot LEU (după unii RON), păzită şi ocrotită ca un bun național. Merită să facem colecție de LEI actuali, fiindcă în viitor o să ne numărăm monedele din pun­gă: EURO sau DOLARI sau...
Î.: La ce să ne așteptăm în viitor, după Roubini?
R.: Roubini se așteaptă ca inflația să fie alimentată de cererea imensă și ca pre­țurile să crească și din cauza unor presiuni asupra ofertei precum implementarea unor politici protec­ționiste, destră­marea unor lanțuri de distri­buție globale și atacurilor cibernetice asupra unor elemente cheie de infrastructură.
În plus, guvernele au împrumutat can­tități enorme de bani pentru a-și finanța planurile de relansare economică și sunt mult mai îndatorate acum decât în urmă cu 50 de ani.
Î.: Care vor fi problemele majore ale guvernelor și băncilor?
R.: Guvernele din întreaga lume ar putea avea probleme cu gestionarea datoriilor, salvarea băncilor, companiilor și acordarea de asistență financiară gospodăriilor dacă piața se prăbușește și economia globală intră din nou în recesiune.
Roubini afirmă că băncile centrale se află într-o situație imposibilă din această cauză: dacă umblă la planurile de relansare economică, riscă un val de falimente însă, dacă vor continua pe aceeași linie, riscă să alimenteze o inflație de două cifre.