Dialoguri virtuale. Lupta murdară pentru profit (I)

(prima parte)

Întrebare: Se cunoaşte că, încă din antichitate, războinicii chi­nezi erau educaţi ca, înainte de purtarea unui război, să simu­leze  care să fie modalităţile de purtare a luptelor în funcţie de adversar. Cunoscând elasticitatea ştiinţelor economice de a se adapta la provocările me­diu­lui exogen, cum s-a adaptat la războiul economic actual ca­re are în centru lupta pentru pro­­fit, cu urmări similare răz­bo­iului real: sânge, moarte, durere etc.?
Răspuns: Încă din anii deceniu­lui opt al secolului trecut, în principalele şcoli academice din lume, s-a introdus disciplina: Simulări manageriale și jocuri de conducere. Această materie îi pregăteşte pe studenţi ca să vi­nă (fără pierderi materiale) cu soluţii la atacurile unor firme virtuale. Disciplina este cuprin­să şi în programa analtică a Aca­demiei de Studii Economice din Bucureşti, dar nu numai.
Î.: Actualitatea temei este re­liefată şi de un recent articol din Financial Times: „Companiile trebuie să fie pregătite pentru contracararea agresiunilor comise de state”. Care este ideea de baza a articolului?
R.: Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză, care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor şi recomandă participarea companiilor la exerciţiile militare astfel încât să se prindă mo­dalităţile de contracarare a riscurilor.
Î.: Ce a determinat această ur­genţă şi care este motivarea ei?
R.: „Echipajul navei britanice Stena Impero, capturată în iulie de Gardienii Revoluţiei din Iran în Strâmtoarea Hormuz, ştia ce să facă în cazul unui atac al piraţilor. Capturarea de către forţele armate ale altei ţări este un alt aspect. Companiile sunt acum o ţintă convenabilă pentru agresiuni lansate de naţiuni şi trebuie să fie pregătite pentru astfel de situaţii. Dacă Occidentul vrea să se protejeze de o serie de ameninţări, atunci com­ponentele industriei trebu­ie să se pregătească alături de armată”, argumentează editorialistul Elisabeth Braw