Dialoguri virtuale. Economia şi comportamentul uman

Întrebare: Cum se reflectă în ştiin­ţele economice aceste consideraţii generale?

Răspuns: La fel ca în cazul altor ştiinţe, dezvoltarea ştiinţei econo­mice este marcată de „revoluţii”, adică de episoade de schimbare rapidă a concepţiilor despre modul în care funcţionează economia şi rolul statului în acest proces, res­pectiv de modificare a metodelor analitice şi empirice folosite pentru rezolvarea acestor probleme. În
cursul unor asemenea revoluţii, unele idei sau teorii economice dispar definitiv, însă altele doar se estom­pează pentru a reapare mai târziu într-o altă formă.

Î.: Ultimul secol a fost marcat, în ştiinţele economice, de mai multe „revoluţii”. Analiza lor ar uşura înţelegerea aspectelor teoretice anterioare?!
R.: În știința economică în secolul XX au avut loc trei mari revoluții: keynesiană, monetaristă şi neo­clasică (teoria anticipaţiilor raţio­nale). Teoria cantitativă a monedei afirmă că variaţiile nivelului ge­neral al preţurilor sau, în general, variaţiile valorii nominale a venitului naţional sunt consecinţa varia­ţiilor cantităţii de monedă în circulaţie. Teoria cantitativă a mo­nedei a fost eclipsată de teoria preferinţei pentru lichiditate elabo­rată de Keynes, după care cererea de monedă depinde atât de valoarea tranzacţiilor exprimate în preţuri curente, cât şi de rata dobânzii. În anii ’50, teoria cantitativă a mo­nedei a reapărut într-o formă mo­dernă, cunoscută sub denumirea de „monetarism”. În anii ’90, monetarismul a trecut în planul doi prin apariţia teoriei anticipaţiilor raţio­nale. Recent, după declanşarea crizei din anii 2007-2008, monetarismul a devenit iarăşi actual sub forma eşafodajului teoretic şi a studiilor empirice pe care se bazează politica monetară numită „relaxare cantitativă” aplicată în ultima perioadă de principalele bănci centrale ale lumii.

Î.: Prin ce se caracterizează actuala „revoluţie”?
R.: Revoluţia actuală este oarecum diferită, deoarece faptele care au declanşat-o sunt cunoscute de mai mult timp şi a fost declanşată de asimilarea în ştiinţa economică a rezultatelor obţinute în cercetările din psihologie. În timp ce ştiinţa economică comportamentală se bazează pe psihologia cognitivă, revoluţia actuală îşi are originea în psihologia morală.