Curtea de Conturi: raport „bombă” în sănătate

În timp ce sistemul de sănătate românesc se zbate în mizerie şi lipsuri, în medie, în perioada 2011-2015, Ministerul Sănă­tă­ții a păstrat, anual, în conturi o sumă de 180 milioane de lei. Cea mai mare sumă a fost păstrată în 2015, an la finalul căruia disponibilul în cont al MS ajunsese la 522 milioane lei. Din această sumă fabuloasă neutilizată, s-ar fi putut cumpăra 72 aparate tip RMN, având în vedere un preț mediu de achiziție în sumă de 7,2 milioane lei/aparat RMN.

Mai mult, în timp ce șefii Minis­terului Sănătăţii au ținut banii în cont și au încasat o dobândă de doar 1,6 milioane lei, statul român accesa fonduri din împrumuturile de la BEI și BIRD, fonduri pentru care s-au plătit dobânzi în valoare de 7,8 mi­lioane euro. „Costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât su­mele încasate sub formă de dobân­dă”, arată Curtea de Conturi.
Mai mult de atât, în perioada 2011-2015, 35 milioane de lei au fost luate de la unitățile sanitare pentru a alimenta fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, fond care a fost folosit, știm bine, discreționar de toți premierii în funcție.
Pe lângă banii ținuți în conturi în loc să fie investiți, șefii Sănătății au folosit defectuos sau nu au folosit deloc banii europeni alocați. Toate acestea sunt concluziile unui raport bombă dat publicităţii de Curtea de Conturi.
Problema a început din faza de fundamentare a cheltuielilor. Potrivit Rapor­tului, „Ministerul Sănătăţii nu a realizat o fundamentare corespunzătoare a re­sur­selor financiare necesare pentru finanțarea investițiilor la nivelul unită­ților sanitare (prin transferuri de capital / cheltuieli de capital), acest fapt având drept consecință în perioada analizată o neutilizare eficientă a resurselor alocate (prevederi definitive) din bugetul de stat / venituri proprii în sumă de 441 milioane lei (77 milioane lei din bugetul de stat, 364 milioane lei din venituri proprii).
De asemenea, acest fapt a determinat și menținerea la finele anilor analizați a unor sume neutilizate din venituri proprii în contul de disponibil (în medie de 180 milioane lei), situație care a atins cel mai înalt nivel la finele anului 2015 când disponibilul nealocat a fost în sumă de 522 milioane lei.
Mai mult decât atât, împrumuturile accesate în această perioadă de la insti­tuții de credit internaționale au generat costuri în sumă de 7,8 milioane EUR (dobândă și comisioane de angajament) respectiv 35 milioane lei în echivalent, în timp ce aferent disponibilului men­ținut în cont MS a încasat dobânzi de numai 1,6 milioane lei.
Costurile generate de împrumuturile ac­cesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă.
Totodată s-a estimat că numai din disponibilul nealocat la sfârșitul anului 2015, în sumă de 522 milioane lei se puteau achiziționa un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preț de achiziție mediu realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unități sanitare (spitale publice)”.

Urmare a auditului efectuat a rezultat că în unele cazuri în care au fost alocate resurse pentru procurarea de aparatură medicală, instalarea, punerea în func­țiune și pregătirea personalului, din bugetul MS și / sau din fonduri structurale, echipamentele achiziționate nu au fost instalate, nu au fost puse în funcțiune sau au fost puse în funcțiune cu întârziere, nefiind astfel introduse în exploatare în folosul și beneficiul pacienților.

Auditul a stabilit o valoare estimată a apa­ra­turii medicale achiziționată, însă nepusă în funcțiune, neexploatată / pusă în funcțiune cu întârziere la data de 31.12.2015, în sumă de 98,5 milioane lei.
Mai mult decât atât, de la data achiziției și recepției acestor echipamente, unită­țile sanitare au calculat cheltuieli de amortizare în valoare de 23,9 milioane lei, în condițiile în care aparatura me­dicală nu a fost pusă efectiv în func­țiune și nu a fost utilizată în scopul me­dical pentru care a fost achiziționată.
O altă concluzie halucinantă a Curţii de Conturi e că Ministerul Sănătăţii nu cunoaște situația reală a dotărilor unită­ților sanitare cel puțin pentru aparatură medicală de înaltă performanță (CT, RMN, angiografe, acceleratoare lineare) în vederea prioritizării în continuare a investițiilor de acest tip.

„Pentru perioada 2011-2015, Ministe­rul Sănătății nu a instituit și nu a elaborat o metodologie / procedură de urmă­rire din punct de vedere fizic a gradului de realizare a obiectivelor de investiții, dezvoltării infrastructurii în sănătate și de dotare cu aparatură medicală. La nivelul MS a fost întocmit Raportul privind situația spitalelor din România și măsurile de reformă implementate și planificate prin care s-a urmărit o prezentare a Sistemului de sănătate românesc la sfârșitul anului 2010.
Cu privire la gradul de dotare cu aparatură de înaltă performanță la nivel național, s-au raportat date refe­ritoare la aparate de radiologie (1513 buc.), aparate pentru angiografie digitală (34 buc.), aparate pentru tomografie compu­terizată – CT (104 buc.), aparate pentru mamografii (71 buc.), echipamente RMN (41 buc.) etc. Potrivit raportului menționat, referitor la numărul de aparate CT (computer tomograf) raportat la 100.000 locuitori, în decursul a trei ani s-a constatat o creștere de numai 2,2 aparate, de la 2,6 aparate în anul 2006 la 4,8 aparate / 100.000 locuitori în anul 2009, concluzionându-se că România din punct de vedere al dotării cu aparatură medicală / clădiri «se află într-un mare deficit de calitate a structurii echipamentelor și clădi­rilor». În cadrul raportului nu a fost prezentat și modul de repartizare a acestor echipamente, respectiv unită­ți­le sanitare care dețineau aceste echi­pamente medicale de înaltă perfor­manță, nefiind prezentate alte date centralizate cu privire la evoluția în perioada 2011-2015, a dotării cu apa­ra­tură medicală a unităților sanitare”.

Mai mult, deși infrastructura spitali­cească actuală din România este veche şi departe de standardele mo­derne, iar aparatura medicală utilizată este în general uzată și neperformantă, Ministerul Sănătății nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea utilizării unor resurse importante din fonduri alocate prin acordul de împrumut dintre Ro­mânia şi BIRD.

„Neimplicarea factorilor de decizie ai ordonatorului principal a condus atât la perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44.625 mii lei care nu s-a finalizat, nu s-a im­plementat și nu a fost pus în funcțiune cât și la ineficiența investițiilor de natura studiilor de fezabilitate achitate de către Ministerul Sănătății în valoare de 114.839 mii lei, investiții care se dove­desc a fi fără continuitate și fără nicio utilitate atâta timp cât în perioada 2009  – prezent, acestea au stagnat la nivelul realizării doar a unor docu­mentații.
Neluarea măsurilor de către MS cu privire la accesarea și derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă, a condus atât la pierderea unor finanțări din fonduri europene, în valoare de 79.000 mii lei cât și la neaccesarea de fonduri nerambursabile, în valoare de 470.250 mii lei, din fondul regional (POR 2007 - 2013).
Neîntreprinderea de către MS a tutu­ror măsurilor necesare în vederea îndepli­ni­rii tuturor condiționalităților ex-ante, respectiv pentru finalizarea cartogra­fierii și modelării serviciilor și infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 mii lei din fondul regional (POR 2014-2020)”, arată Curtea de Conturi.
 

Concluzii sumbre

- MS nu a realizat o fundamentare corespunzătoare a resurselor necesare pentru finanțarea investițiilor la nivelul unităților sanitare.
- Menținerea la finele anilor analizați a unor sume neutilizate din venituri proprii în contul de disponibil (în medie de 180 milioane lei), situație care a atins cel mai înalt nivel la finele anului 2015, când disponibilul nealocat a fost în sumă de 522 milioane lei. Auditul a estimat că numai din disponibilul nealocat în sumă de 522 milioane lei se puteau achiziționa un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preț de achiziție mediu
realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unități sanitare (spitale publice).
- Împrumuturile accesate de către MS de la instituții de credit internaționale au generat costuri în sumă de 35
milioane lei (dobândă și comisioane de angajament) în timp ce aferent disponibilului menținut în cont MS a încasat dobânzi de numai 1,6 milioane lei. Astfel, costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă.
- Finalizarea unor obiective de investiții care au fost inițiate în coordonarea MS au avut ca durată de realizare o perioadă mare de timp respectiv între 15 și 19 ani, ceea ce a avut consecințe asupra creșterii valorii obiectivelor și implicit asupra majorării resurselor alocate pentru finalizarea acestora.
- Finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate s-a realizat fără ca MS să urmărească judicios atât fundamentarea cât mai reală a nevoilor de resurse cât și buna utilizare a acestora în cursul anului, prin disponibilizarea în timp util de resurse neconsumate în vederea redistribuirii altor unități subordonate.
- Aparatură medicală în valoare estimată de 98,5 mil. lei a fost pusă în funcțiune / exploatare uneori cu întârzieri de peste 300 zile sau nu a fost dată în exploatare.
- MS nu a procedat la efectuarea unei analize obiective a solicitărilor de resurse din partea unităților sanitare pentru achiziția de aparatură medicală.
- MS a asigurat finanțarea investițiilor pentru un număr redus din unitățile sanitare care au solicitat fonduri pentru investiții deși a dispus de resurse importante din venituri proprii.
- MS nu a procedat la efectuarea unei analize comparative (cost / eficiență) în funcție de plățile efectuate pentru achiziția de echipamente medicale și cheltuielile efectuate pentru serviciile de investigații efectuate pe bază de contract încheiat cu prestatori privați, pentru a se adopta soluția cea mai eficientă.
- MS a prevăzut la finanțare fonduri pentru asigurarea finanțării investițiilor pentru unitățile sanitare din subordine și mai puțin resursele au fost canalizate către unitățile sanitare locale, dar fără a fi definite criterii obiective de selecție și prioritizare a investițiilor și a unităților
sanitare. Repartizarea/alocarea resurselor financiare pentru investiții s-a efectuat în principal începând cu trimestrul II al anului bugetar menținându-se la dispoziția ministerului resurse importante.

- La nivelul MS nu se cunoaște situația reală a dotărilor unităților sanitare cel puțin pentru aparatură medicală de înaltă performanță în vederea prioritizării în continuare a investițiilor de acest tip.

- Raportat la populație, România se situează pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește dotarea cu echipamente de imagistică medicală iar în ceea ce privește dotarea cu echipamente medicale de tratare a cancerului prin radioterapie se situează pe ultimul loc.

- Ministerul Sănătății nu a instituit un sistem de indicatori fizici și de eficiență și nu a elaborat o metodologie de urmărire/analiză a îndeplinirii indicatorilor privind dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare.

- Ministerul Sănătății nu a coordonat și nu a monitorizat în totalitate activitatea de control desfășurată în cadrul sistemului de sănătate, pentru a asigura un cadru investițional necesar dezvoltării infrastructurii sanitare în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale Strategiei Naționale de Sănătate.

- Ministerul Sănătății nu a întreprins toate demersurile necesare în vede­rea utilizării unor resurse importante din fonduri alocate prin acordul de împrumut dintre România şi BIRD.

- Neimplicarea factorilor de decizie ai ordonatorului principal a condus atât la perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44.625 mii lei care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune cât și la ineficiența inves­tițiilor de natura studiilor de fezabilitate achitate de către Ministerul Sănătății în valoare de 114.839 mii lei.

- Neluarea măsurilor de către MS cu privire la accesarea și derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă, a condus la atât la pierderea unor finanțări din fonduri europene, în valoare de 79.000 mii lei cât și la neaccesarea de fonduri nerambur­sabile în valoare de 470.250 mii lei, din fondul regional (POR 2007-2013).

- Neîntreprinderea de către MS a tutu­ror măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 mii lei, din fondul regional (POR 2014-2020).

- Ministerul Sănătății a accesat fonduri structurale și a implementat proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate cu o valoare estimată de 239.308 mii lei, precum împrumuturi din resurse BEI și BIRD din care au fost efectuate trageri în sumă de 164.722 mii lei.