Curtea Constituţională „loveşte” clanurile din cabinetele parlamentare

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis că este neconstituţională legea care prevede dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis săptămâna trecută că dezincriminarea conflictului de interese pentru deputaţii şi senatorii care

şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de anul 2013 este neconstituţională.  Legea a fost declarată neconstituţională în integralitate, astfel încât Parlamentul nu o poate modifica pentru a rezolva criticile Curţii, ci trebuie să o respingă cu totul. Prin decizia CCR, parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinet vor putea fi cercetaţi şi sancţionaţi indiferent de momentul în care au intrat în conflict de interese: înainte de 2013, când interdicţia era legiferată în Codul penal, sau după 2013, când interdicţia a fost introdusă expres în lege.

Ciudat este faptul că acelaşi grup de parlamentari PSD care a iniţiat legea au şi contestat-o pe CCR, sperând într-o validare a demersului lor juridic din partea Curţii. Mişcarea a avut efect de bumerang, pentru că acum legea este neconstituţională. Deputaţii au arătat că acest proiect de lege are efecte retroactive. Se încalcă astfel, susţin ei, principiul neretroactivităţii legii, consacrat de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În opinia acestora, legea „asigură o clauză de impunitate retroactivă, fiind o subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie (...), aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă”.

„Trebuie menţionat că infracţiunea de ‘conflict de interese’ prevăzută de art. 301 Cod penal nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelor ‘zone gri’ în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal”, se mai arată în explicaţiile deputaţilor.

Parlamentul a adoptat recent o propunere legislativă prin care senatorii şi deputaţii care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriţi de Agenţia Naţională de Integritate. Propunerea legislativă precizează că dispoziţiile din Statutul deputaţilor şi senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-şi pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv şi nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârşite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziţii, adică înainte de 21 august 2013.

Acum, decizia Curţii Constituţionale e fermă: „în urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională în integralitatea sa. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului”, se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale.

În total, peste 50 de actuali şi foşti parlamentari şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare, unii dintre aceştia înainte de 2013, printre ei aflându-se şi cei 5 deputaţi care au solicitat interpretarea legii în favoarea lor.

Decizia Curţii Constituţionale 

„Sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, sesizare formulată de un număr de 99 de deputaţi.

Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul

deputaţilor şi al senatorilor, care are următorul cuprins:

„Art. I. – Modificarea şi completarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 adoptată de Parlamentul României a intrat în vigoare şi se aplică după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 219/2013 din data de 5 iulie 2013, respectiv de la 21 august 2013.

Art. II. – (1) Dispoziţiile alin. (11) ale art. 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2013, nu se aplică retroactiv şi nu produc efecte juridice pentru actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări.

(2) Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea nr. 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea nr. 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii sau senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora.

(3) Interdicţiile introduse prin art. 38 alin. (11) au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013”.

- Art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, are următorul conţinut normativ:

„(11) Membri familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar”.

În urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională în integralitatea sa.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului”.

Lista parlamentarilor de Maramureş care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare

Ioan Buda  (PSD) le-a angajat pe:

- Maria Buda, în perioada 1.02.2005 - 15.12.2008

- Dorina Buda, în perioada 14.06.2006 - 15.12.2008

Petru Godja (PSD) i-a angajat pe:

- Gabriela Godja, între 10.01.2005 - 15.12.2008

- Vasile Godja, între 1.07.2005 - 15.12.2008

Mircea Man (PDL) l-a angajat pe:

- Liviu Mihai Man, între 1.01.2005 - 15.12.2008

În schimb, în legislatura 2008 – 2012 trei foşti liberali şi un udemerist au considerat că banii câştigaţi de la Parlament merită să rămână în familie. Este vorba despre:

Gheorghe Zoicaş (PNL)

- l-a angajat pe Gabriel Richard Zoicaş, între 15.12.2008  - 19.12.2012

Pavel Horj (PNL)

- a angajat-o pe Mihaela Claudia Horj, în perioada 15.12.2008 - 19.12.2012

Doru Leşe Braşoan (PNL)

- l-a angajat pe Radu Aurel Leşe între 15.12.2008 - 19.12.2012

Ştefan Vasile Bereş (UDMR)

- l-a angajat pe Istvan Jozsef Beres în perioada 05.05.2009 - 19.12.2012