„Cred că cea mai mare realizare a mea este legată de bucuria oamenilor, de zâmbetul unui copil care vine să-mi mulţumească”

Reporter: În 15 martie s-au împlinit 4 ani de când conduceţi Spitalul Jude­ţean. Cum aţi descrie această perioadă?
Sorina Pintea: Nici nu îmi vine să cred că au trecut 4 ani. A fost o perioadă foarte condensată ca şi muncă, ca şi experienţă, încât aş spune că a trecut doar un an. Au trecut foarte repede.

Reporter: Dacă ar fi să faceţi un bilanţ, care este cea mai mare realizare şi satisfacţie a dvs. din aceşti 4 ani?
Sorina Pintea: Culmea, satisfacţiile mele nu sunt legate de nişte realizări materiale. Acestea sunt, se văd, probabil că oricine le putea face. Şi mereu vrem mai mult, în sănătate toate se uzează foarte repede, infrastructura trebuie refăcută şi adaptată în permanenţă. Cred că cea mai mare realizare a mea este legată de bucuria oamenilor, de zâmbetul unui copil care vine să-mi mulţumească pentru un anumit lucru. Acestea sunt lucrurile care m-au făcut să merg mai departe. Suferinţa doare şi îi doare şi pe cei din jur dacă sunt empatici. Dacă te loveşti în fiecare zi de acest lucru îţi dai seama ce mult contează lucrurile şi gesturile mici pe care noi le considerăm normale. Cred că aceasta este cea mai mare satisfacţie şi este şi lucrul care mă face să merg mai departe.

Reporter: Cum a fost reîntoarcerea la Spitalul Judeţean după cele 45 de zile în care aţi fost senator?
Sorina Pintea: Eu am rămas aproape de spital. Pentru mine a fost o alegere foarte grea, şi am fost oarecum mâhnită când am aflat, din oraş, lucruri despre mine pe care nu le ştiam. Nu m-a forţat nimeni să-mi dau demisia, nu mi-a oferit nimeni bani să-mi dau demisia, nu am avut nicio discuţie în acest sens, de şantaj sau alte lucruri, nici vorbă. Pur şi simplu a fost decizia mea, pe care am luat-o conştient. Nu a fost o decizie uşoară, am luat-o ţinând cont de foarte multe lucruri, inclusiv de părerea celor care m-au votat. A fost o decizie de a continua şi de a face ceva care are re­zultate imediate, pentru că munca în Par­­lament se vede  uneori după un mandat sau două, este o legislaţie care se aprobă şi care îşi arată efectele în timp. Eu nu am mai vrut să aştept. Pur şi simplu am vrut să continui ceea ce am început aici, mai ales că anumite pro­iecte începute aveau sincope şi realmente mi-a fost frică că se întâmplă ceva. Şi, până la urmă, aici mă simt bine şi aici constat că pot să fac treabă. Nu că în Parlament nu aş fi făcut treabă, pentru că am făcut, am început şi acolo să mă implic în anumite chestiuni, dar repet, acolo rezultatele sunt vizibile pe termen lung, ori eu cred că pot să fac mai mult bine aici.

Reporter: Pentru că aţi vorbit de proiecte importante, ţineţi foarte mult la „buncăr”, Centrul de radioterapie pentru bolnavii de cancer, realizat prin Banca Mondială. Care este stadiul acestui proiect?
Sorina Pintea: Acest proiect reprezintă obiectivul meu principal în acest mo­ment.  Sunt convinsă că va fi o ches­tiune foarte utilă pentru noi. Din păcate, sunt foarte mulţi pacienţi care au nevoie. Sunt în faza în care am semnat ordinul de începere a lucrărilor la bun­căr. Lucrurile merg înainte, avem finan­ţare. Sper ca în octombrie să dăm deja în funcţiune Centrul de radioterapie.
Se pare că ambiţia noastră a motivat şi echipa Băncii Mondiale de la minister. Ceea ce nu se ştie e faptul că, la un  moment dat, Banca Mondială a vrut să retragă banii din România, nu ştiu din ce motive, dar îndârjirea cu care ne-am dus înainte şi, ulterior, susţinerea actualului ministru, care a înţeles cum stau lucrurile, i-au făcut să renunţe. Dar, în decembrie, am fost cu toţii la un pas de a pierde finanţarea. Am reuşit să-i facem să se răzgân­dească.
Nu am făcut această susţinere doar pentru Baia Mare, ci pentru toate centrele din ţară care beneficiază de aceste finanţări. Nu a fost un lucru uşor, dar nu vreau să ne facem un titlu de glorie din asta, am făcut ce trebuia şi mă bucur că mergem înainte.
În Baia Mare, contribuţia Băncii Mon­diale la Centrul de radioterapie va fi de 6 milioane de Euro. Din banii proprii era dificil de achiziționat aceste acce­leratoare, dar eu nu eram dispusă să re­nunţ la acest proiect. A fost o luptă de când am început acest proiect. Eram convinsă că va fi aşa, de când am în­ceput, dar uite că am răzbit. Am făcut un pas înainte şi aici şi în multe privinţe.
Una dintre satisfacţiile mele este că
ne-am educat pacienţii şi aparţinătorii din Baia Mare în a avea pretenţii, ceea ce este extraordinar. În ultima perioadă am fost la multe spitale din ţară şi vă spun sincer că mie mi s-a părut foarte ciudat ca holul unui spital să fie mize­rabil, de exemplu, şi pacien­ţii sau apar­ţ­inătorii să nu aibă nimic de obiectat, să se lege de alte aspecte sau de al­tele. Din păcate, li se pare normal. În Baia Mare am reuşit să-i edu­căm şi standardul ridicat la care vrem să ajungem este dat şi de aşteptările pa­cien­ţilor şi apar­ţină­torilor, pentru că ne impun standarde ridicate.
Reporter: Mai sunt spitale în ţară care au Biroul pacientului?
Sorina Pintea:  Este Spitalul din Zalău, dar nu îl are în acest format. Este un concept importat din Anglia, noi am preluat procedurile engleze. Asociaţia Prietenii Spitalului este o asociaţie „open mind” şi lucrăm pe aceeaşi lun­gi­me de undă. Noi am interacţionat me­reu cu pacienţii dar, din păcate, nu am timp cât mi-aş dori pentru asta.
Asociaţia a venit cu această propunere care mi s-a părut extraordinară, nu se doreşte acest lucru în alte spitale. Noi fiind mai aproape de Viena, probabil suntem mai receptivi şi chiar nu avem ce ascunde. Din 2000 de angajaţi nu sunt toţi perfecţi, apoi sunt chestiuni şi informaţii pe care pacienţii vor, probabil, să le afle. Cred că această colaborare va fi de bun augur şi lucrurile vor merge spre bine. Am o mare satisfacţie că ne-am educat pacienţii şi aparţină­torii să vrea mai mult şi vom face mai mult. Sunt multe lucruri de făcut şi cred că pas cu pas vom reuşi.

Reporter: Ce vă doriţi în următorii 4 ani?
Sorina Pintea: În primul rând îmi doresc să fiu sănătoasă. Lucrând în me­diul acesta îmi dau seama ce mult contează acest lucru. Şi, în al doilea rând, îmi doresc să oferim sănătate, pentru că asta facem până la urmă.

„Cred că cea mai mare realizare a mea este legată de bucuria oamenilor, de zâmbetul unui copil care vine să-mi mulţumească pentru un anumit lucru. Acestea sunt lucrurile care m-au făcut să merg mai departe. Suferinţa doare şi îi doare şi pe cei din jur dacă sunt empatici”.

Sorina Pintea